Judecatoarea Livia Stanciu, singura impotriva oamenilor PSD din CCR. Cum a luat apararea DNA in cazul OUG 13

news

Judecatorul constitutional Livia Stanciu a apreciat, intr-o opinie separata, ca nu se poate stabili o imixtiune a Ministerului Public in exercitarea competentei Guvernului de initiere si adoptare a OUG 13/2017, se arata in motivarea deciziei prin care Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a constatat ca prin ancheta DNA privind adoptarea ordonantei a fost perturbata activitatea Guvernului.

„In dezacord cu solutia pronuntata cu majoritate de voturi de Curtea Constitutionala, consideram ca instanta de contencios constitutional ar fi trebuit sa constate ca in cauza nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public — Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie — Directia Nationala Anticoruptie si Guvernul Romaniei, deoarece, fata de stadiul actual al anchetei penale, nu se poate stabili o imixtiune a Ministerului Public in exercitarea competentei Guvernului de initiere si adoptare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.13/2017”, se arata in opinia separata, citata de Agerpres.

In opinia Liviei Stanciu, CCR trebuia sa verifice daca actele concrete realizate de procurori au depasit competenta constitutionala a Ministerului Public, incalcand totodata competenta Guvernului de adoptare a unui act normativ concret.

„Altfel spus, nu s-a cerut Curtii Constitutionale doar pronuntarea unei decizii de principiu, ci pronuntarea mai intai asupra unor acte si actiuni concrete ale unei autoritati publice (Ministerul Public) si a efectului acestora, nu doar a aptitudinii lor, de a determina un conflict juridic de natura constitutionala, si abia apoi, in situatia constatarii unui astfel de conflict, sa statueze de principiu in sensul aratat (sa statueze, pentru viitor, asupra competentei celor doua autoritati publice parti in conflict”, se precizeaza in documentul citat.

Livia Stanciu apreciaza ca DNA, prin inceperea si apoi extinderea urmaririi penale, a actionat in urma unei sesizari legale, conformandu-se normelor de procedura, situatie in care activitatea procurorilor este expresia unor competente constitutionale proprii, neputand fi identificata, in stadiul actual al anchetei, o imixtiune in activitatea de legiferare specifica Guvernului.

„Altfel spus, activitatea mentionata ar putea avea aptitudinea sa conduca la un conflict juridic de natura constitutionala, daca ne-am imagina ca ar avea ca obiect oportunitatea si constitutionalitatea OUG 13/2017, iar nu fapte penale. Dosarul penal in discutie se afla insa in faza de urmarire penala in rem, care (…) are un caracter esentialmente nepublic, iar din documentele depuse la dosar nu rezulta ca s-a anchetat oportunitatea sau legalitatea/constitutionalitatea ordonantei (…), ci fapte penale cu privire la care Ministerul Public a fost sesizat prin denuntul formulat, dispunandu-se apoi, prin ordonanta a procurorului, extinderea urmaririi penale cu privire la fapte noi, si ulterior clasarea pentru parte dintre cele cuprinse in denunt”, se mai mentioneaza in opinia separata.

Livia Stanciu mai apreciaza ca instanta constitutionala, prin constatarea existentei unui conflict juridic de natura constitutionala constand inclusiv in incalcarea competentei Parlamentului si a competentei CCR de catre Ministerul Public, a depasit limitele sesizarii cu care a fost investita si care privea raporturi juridice si competente ale altor autoritati publice.

Decizia CCR din 27 februarie, luata cu majoritate de voturi, este definitiva si general obligatorie.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

 

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: