Judecatorii CCR le-au facut din nou pe plac borfasilor din Parlament. Sesizarea lui Iohannis a fost respinsa, 54 de parlamentari nu patesc nimic pentru ca si-au angajat rudele
Curtea Constitutionala a respins, joi, sesizarea presedintelui Klaus Iohannis privind modificarea Legii de functionare a Agentiei Nationale de Intergritate (ANI), act normativ care prevede ca interdictiile aplicate senatorilor si deputatilor descoperiti de ANI in conflict de interese in perioada 2007 – 2013 inceteaza de drept. In luna martie, seful statului a retrimis Parlamentului aceasta lege, insa majoritatea PSD-ALDE a respins cererea de reexaminare.
54 de senatori si deputati si-au angajat rudele la Parlament, iar legea promovata de deputatul PSD Florin Iordache prin care acestia sunt absolviti de vina a fost considerata constitutionala de CCR.
La mijlocul lunii martie, presedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului pentru reexaminare Legea pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si compeltarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, afirmand ca, prin adoptarea acesteia, este pusa in discutie respectarea angajamentelor asumate de Romania, in calitate de membru al Uniunii Europene.
In 10 aprilie, Senatul, in calitate de for decizional, a respins solicitarea presedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a legii.
Actul normative pentru modificarea Legii ANI a fost initiat de deputatul PSD Florin Iodache si prevede ca interdictiile aplicate deputatilor si senatorilor pe baza rapoartelor de evaluare intocmite de ANI si care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese in perioada 2007 – 2013 inceteaza de drept..
Presedintele a sesizat CCR asupra acestei legi in 20 aprilie, dupa ce actul normative a mai fost atacat la Curtea Constitutionala si de catre PNL, iar sesizarea a fost respinsa.
“Prin obiectul de reglementare aceasta lege vizeaza incetarea de drept a interdictiilor aplicate, in temeiul art. 25 din Legea nr. 176/2010, persoanelor care au avut calitatea de senator si/sau deputat in oricare dintre mandatele cuprinse in perioada 2007-2013, pe baza rapoartelor de evaluare intocmite de Agentia Nationala de Integritate si care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese in exercitarea oricaruia dintre mandatele de senator si/sau deputat in perioada 2007-2013, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 219/2013. Legea mentionata a mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, instanta constitutionala statuand prin Decizia nr. 52/2018 ca dispozitiile acesteia sunt constitutionale prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), precum si la art. 147 alin. (4) din Constitutie”, se arata in sesizarea presedintelui Klaus Iohannis.
Presedintele mai afirma ca, distinct de criticile CCR asupra acestei legi, sunt si alte motive de neconstitutionalitate care, prin “raportare la un subiect de o importanta semnificativa pentru asigurarea unui cadru de integritate adecvat, dar si pentru respectarea principiului legalitatii, precum si a principiului securitatii raporturilor juridice, necesita o analiza suplimentara din partea Curtii Constitutionale”.
De asemenea, in sesizare se arata si faptul ca interdictiile au fost aplicate prin acte administrative individuale (rapoarte), emise de o autoritate administrativa autonoma – ANI. Presedintele consider ca, prin faptul ca respectivele interdictii vor inceta de drept conform acestei legi in privinta persoanelor care au avut calitatea de senator/deputat in oricare dintre mandatele cuprinse in perioada 2007-2013, “norma instituita prin legea dedusa controlului de constitutionalitate nu indeplineste cerintele de claritate, precizie si predictibilitate, ceea ce afecteaza atat principiul legalitatii, cat si pe cel al securitatii raporturilor juridice, aducand atingere si principiului separatiei puterilor in stat”.
“Astfel, desi instituie la nivel legal incetarea de drept a unor interdictii stabilite printr-un act administrativ individual (deci adresat si comunicat unor persoane determinate), legea criticata este eliptica cu privire la modul in care aceasta dispozitie va fi pusa in executare in mod concret, in sensul ca nu se precizeaza care este autoritatea competenta sa constate incetarea de drept si conform carei proceduri ar trebui ea sa actioneze. Astfel de masurinu pot fi deduse pe cale de interpretare si nu pot fi suplinite pe cale jurisprudentiala. Formularea generala a unui efect juridic al legii – precum incetarea de drept a efectelor unor acte administrative individuale – nu poate complini absenta unor prevederi legale care sa precizeze cine are competenta si cum trebuie sa actioneze pentru a realiza efectul juridic dorit, fapt care afecteaza claritatea normei si securitatea raporturilor juridice, pastrarea sau eliminarea respectivelor interdictii fiind incerta din perspectiva modului de punere in executare a legii”, potrivit sesizarii.
Iohannis spune ca, potrivit CCR, Parlamentul are competenta de a reglementa prin lege incetarea de drept a unor interdictii stabilite de un organ administrativ sau a unor obligatii stabilite de organul fiscal: scutiri sau exonerari de la plata unor obligatii stabilite prin acte ale autoritatilor administrative; exonerarea de la plata pentru sumele reprezentand venituri de natura salariala; masuri in vederea recuperarii debitelor inregistrate cu titlu de indemnizatie pentru cresterea copilului; anularea unor majorari de intarziere/dobanzi impuse prin acte administrativ-fiscale. Insa, ori de cate ori Parlamentul a optat pentru asemenea solutii a prevazut, invariabil, ca incetarea de drept sa fie constata de anumite autoritati executive cu atributii legale in domeniu, tocmai in scopul asigurarii de catre acestea a organizarii executarii si a executarii in concret a respectivelor dispozitii stabilite de organul legislativ.
“Ca atare, in conditiile in care rapoartele A.N.I. produc in continuare efecte juridice, asa cum arata si Curtea Constitutionala, dar legiuitorul dispune incetarea de drept doar a interdictiilor stabilite de acestea, apare necesara precizarea in lege a autoritatilor, precum si a procedurilor ce fac posibila producerea efectelor juridice scontate, astfel incat persoanele care intra sub incidenta legii, precum si autoritatile publice care verifica si constata existenta interdictiilor sa poata fi instiintate sau sa poata lua la cunostinta ca unele efecte juridice ale actului administrativ individual respectiv inceteaza de drept in temeiul legii. Ipoteza in care instantele ar putea lua act de incetarea de drept a unor astfel de interdictii daca pe rolul lor s-ar afla litigii ce ar avea ca obiect contestarea unor rapoarte ale A.N.I. cu privire la fapte comise in perioada 2007-2013 este conditionata de elemente extrinseci legii criticate care depind de fapte juridice ori manifestari de vointa incerte si, in plus, consideram ca aceasta lege nu ofera o solutie legala pentru situatiile in care rapoartele ANI nu ar fi contestate in instanta ori ar exista hotarari judecatoresti definitive ce ar confirma interdictiile in cauza”, continua acesta.
In document este specificat ca singura varianta judicioasa din punct de vedere constitutional pentru punerea in executare a dispozitiilor legii criticate ar fi ca autoritatea executiva emitenta a actului administrativ individual sa poata emita actul administrativ de constatare a incetarii de drept, in temeiul legii, a interdictiilor care au fost stabilite prin actul administrativ initial. Faptul ca legiuitorul prevede incetarea de drept a unor interdictii stabilite printr-un act administrativ care se bucura in continuare de prezumtia de legalitate presupune cu necesitate si existenta unor masuri de punere in aplicare a legii, apte sa asigure respectarea principiului separatiei puterilor in stat, dar si a principiului securitatii raporturilor juridice.
“Se poate accepta faptul ca legea criticata cuprinde o solutie legislativa bine delimitata din punct de vedere normativ, necesara ca urmare a faptului ca in perioada 2007-2013 a existat o situatie normativa relativ confuza privind conflictul de interese in exercitarea calitatii de deputat sau senator, intrucat nu se indicau, in mod expres, cazurile de conflict de interese. Insa, ce nu se poate accepta din punct de vedere constitutional este ca, prin modul neclar si imprecis de reglementare a dispozitiilor legale, sa se ajunga la o interpretare excesiva, contrara chiar scopului avut in vedere de legiuitor, anume ca toate interdictiile pentru toate tipurile de conflicte de interese constatate de A.N.I cu privire la deputati si senatori care si-au exercitat mandatul in legislaturile 2004-2008, 2008-2012 si 2012-2016 sa inceteze de drept. O astfel de solutie legislativa ar fi in mod evident contrara jurisprudentei constitutionale in materia asigurarii integritatii in functiile si demnitatile publice, ceea ce contravine si dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutie”, mai spune Iohannis in sesizarea catre CCR.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
