Apartamentul cu patru camere, situat în Sectorul 4 și având o suprafață de 90 de metri pătrați, a fost donat pe 23 iunie 2025 fiicei sale, Ana Sara Busuioc. Actul a fost încheiat la un notar din București la ora 17:37, potrivit documentelor consultate de Public Record.
O zi mai târziu, pe 24 iunie, Senatul l-a numit pe Mihai Busuioc judecător al Curții Constituționale pentru un mandat de nouă ani. Acesta fusese candidatul grupului senatorial PSD și a primit 79 de voturi „pentru” și 36 „împotrivă”. Mandatul său a început la 13 iulie 2025.
Deși proprietatea a trecut pe numele fiicei sale, Mihai Busuioc nu a renunțat și la posibilitatea de a folosi locuința.
În cartea funciară a fost înscrisă o clauză de uzufruct în favoarea sa, ceea ce îi permite să utilizeze în continuare apartamentul.
Locuința a fost evaluată la momentul donației la puțin peste 85.000 de euro.
Busuioc cumpărase apartamentul în 2003, când ocupa funcția de conducător principal la Biroul de Carte Funciară de pe lângă Judecătoria Sectorului 4. Potrivit investigației, a achitat în numerar 497 de milioane de lei vechi, sumă echivalentă atunci cu aproape 200 de salarii minime brute.
Legislația permite membrilor Curții Constituționale să primească temporar locuințe din fondul administrat de RA-APPS.
Ordonanța de Urgență 101/2011 include explicit „membrii Curții Constituționale” printre categoriile care pot beneficia de asemenea imobile. Atribuirea se face la cererea beneficiarului, cu acordul prealabil al Secretariatului General al Guvernului și în limita locuințelor disponibile.
Una dintre condițiile aplicabile este ca beneficiarul să nu dețină în proprietate exclusivă sau în coproprietate o locuință în București.
Prin donația făcută fiicei sale, Busuioc nu mai figurează drept proprietarul apartamentului, deși și-a rezervat dreptul de uzufruct asupra acestuia.
Mihai Busuioc nu a răspuns întrebărilor publicației, iar RA-APPS a refuzat să comunice dacă judecătorul CCR beneficiază de o astfel de locuință, susținând că informația nu ar fi de interes public.
Public Record a documentat anterior o situație asemănătoare în cazul Mihaelei Ciochină, în prezent judecătoare la Curtea Constituțională.
În decembrie 2015, cu puțin timp înainte de a beneficia de o locuință de protocol în perioada în care era consilier prezidențial, Ciochină și-a donat apartamentul cu trei camere din București.
Locuința a fost transferată pe 22 decembrie 2015, iar în ianuarie 2016 i-a fost repartizată o locuință de la stat. Ciochină a contestat ulterior concluziile investigației, afirmând că materialul conține „erori factuale” și că nu ar fi obținut o locuință de la stat.
Înainte de numirea la Curtea Constituțională, Mihai Busuioc a condus Curtea de Conturi și a ocupat mai multe funcții importante în administrația centrală, printre care cele de secretar general al Guvernului și director general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
PSD l-a propus în 2025 pentru locul din CCR devenit vacant după încheierea mandatului lui Marian Enache.
Senatul l-a numit pe 24 iunie 2025, iar pe 13 iulie Busuioc a depus jurământul la Palatul Cotroceni, alături de ceilalți doi noi judecători ai Curții, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș.
Mandatul unui judecător al Curții Constituționale este de nouă ani și nu poate fi prelungit sau reînnoit.