Judecatorul CCR Livia Stanciu explica de ce este periculoasa decizia CCR care il scoate pe Iohannis din procedura procurorilor: „Are cea mai mare legitimitate democratica”

news

Judecatorii constitutionali Livia Stanciu si Simona-Maya Teodoroiu au formulat opinii separate la decizia Curtii Constitutionala a Romaniei (CCR) cu privire la modificarile aduse Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Opinia separata a Liviei Stanciu a vizat, printre altele, limitarea dreptului presedintelui Romaniei de a refuza motivat, numai o singura data, numirea in functiile de conducere de rang inalt de la nivelul Parchetului General, DNA si DIICOT.

„Numirea si revocarea din functiile de conducere de la nivelul ICCJ, PICCJ, DNA si DIICOT, asa cum prevede, in prezent, Legea nr.303/2004, reprezinta inca un element de concretizare in planul legii organice a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat. (…) Prin acest mecanism de numire si revocare din functiile de conducere de la ICCJ, PICCJ, DNA si DIICOT se realizeaza colaborarea loiala in spiritul Constitutiei intre autoritatile statului, in speta intre un exponent al puterii executive (…) si exponenti ai autoritatii judecatoresti (…), fiind astfel asigurat controlul reciproc si echilibrul intre aceste autoritati ale statului”, se arata in opinia separata.

Potrivit Liviei Stanciu, procedurile existente pana in prezent au reprezentat fundamentul pentru realizarea unei justitii reale in Romania, datorita unui mecanism tripartit ce includea presedintele Romaniei, ca demnitar ales direct de catre cetateni, cu cea mai mare legitimitate democratica, ministrul Justitiei, ca reprezentant al Guvernului, si CSM, in calitate de garant al independentei justitiei alcatuit din reprezentantii magistratilor.

La randul sau, Simona-Maya Teodoroiu si-a exprimat dezacordul cu solutia de constatare a neconstitutionalitatii dispozitiilor legale privind detasarea magistratilor la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite, cu exceptia functiilor publice de executie sau de conducere, distincte de cele de demnitate publica, din cadrul Ministerului Justitiei si unitatilor subordonate acestuia si al structurii autoritatii judecatoresti, precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale, la solicitarea Ministerului Justitiei.

„Textele constitutionale nu exclud (…) exercitarea de catre judecatori/procurori, magistrati asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat acestora a altor activitati (spre exemplu, cele din sfera larga a administrarii justitiei, circumscrisa asigurarii bunei functionari a autoritatii judecatoresti), cata vreme aceste activitati nu presupun exercitarea concomitenta si a activitatii jurisdictionale. (…) Nu demnitatea publica, atasata unei anumite functii, trebuie sa fie criteriul dupa care se interzice sau se permite detasarea magistratilor in functia respectiva, ci continutul si atributiile functiei respective”, se arata in opinia separata.

Pe 30 ianuarie, CCR a constatat ca Legea pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor este, in ansamblul sau, constitutionala in raport cu criticile formulate.

Potrivit unui comunicat al CCR, plenul CCR a respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata si a constatat ca dispozitiile mai multor articole din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si legea, in ansamblul sau, sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Conform aceleiasi surse, Curtea a respins de asemenea, ca inadmisibila, obiectia de neconstitutionalitate privind dispozitiile art.I pct.77 (cu referire la art.52 alin.(3)), pct.108 (cu referire la art.62 alin.(12) si (13)) si pct.112 (cu referire la art.623) din acelasi act normativ.

Pe de alta parte, plenul CCR a constatat ca sunt neconstitutionale mai multe articole din actul normativ, precum si sintagmele „comisiile speciale parlamentare pentru controlul activitatilor serviciilor de informatii”, „informare conforma”, „precum si procedurile judiciare”, „ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite”, „precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale, la solicitarea Ministerului Justitiei”, „nu ii sunt aplicabile dispozitiile referitoare la interdictiile si incompatibilitatile prevazute la art.5 si art.8” si „functia de ministru al Justitiei”.

In comunicat se precizeaza ca mai multe decizii, printre care si cea privind constitutionalitatea legii in ansamblul sau, au fost luate cu majoritate de voturi, in cazul altor texte fiind inregistrata unanimitate de voturi.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: