Judecatorul Cristi Danilet pune la punct PSD: „Desfiintarea Sectiei Speciale nu inseamna ca magistratii nu vor raspunde pentru infractiunile comise”
Judecatorul Cristi Danilet afirma ca decizia Guvernului de a desfiinta Sectia Speciala este „una corecta atat politic, cat si juridic”. El atrage atentia ca acest lucru nu inseamna ca „magistratii nu vor raspunde pentru infractiunile comise”.
„Decizia Guvernului de desfiintare a Sectiei speciale pentru investigat magistratii este una corecta atat politic, cat si juridic.
Atentie: Desfiintarea SIIJ nu inseamna ca magistratii nu vor raspunde pentru infractiunile comise, ci doar ca urmarirea lor penala se va face de aceleasi organe ca pentru toti cetatenii: procurorii DNA pentru infractiuni de coruptie comise de magistrati, procurorii DIICOT pentru infractiuni de crima organizata comise de magistrati, procurorii de la Parchetele Curtii de Apel pentru alte infractiuni comise de magistrati.
Reamintesc ca infiintarea SIIJ nu a fost argumentata legal sau factual, ca o astfel de structura nu exista nicaieri in lume si ca documente internationale ale unor organisme la care Romania este parte prevad desfiintarea ei”, a scris Danilet pe Facebook.
Presedintele PSD, Marcel Ciolacu, a avut o reactie virulenta imediat dupa ce premierul Orban s-a declarat de acord, vineri seara, in sedinta de Guvern, cu desfiintarea Sectiei Speciale.
„Este revoltatoare, in contextul actual, cand zi de zi vedem ticalosiile si abuzurile din justitie, chiar si o discutie despre desfiintarea Sectiei speciale. Cazul Tandarei, va spune ceva, domnule Orban? Dar Cazul Rompetrol? Dar Cazul Hidra, al mafiei fierului vechi??”, a spus Ciolacu.
Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a afirmat, vineri seara, in inceputul sedintei de guvern, in legatura cu memorandumul propus privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ), ca aceasta este o institutie sui generis care iese din principiile de functionare ale Ministerului Public, prin modul de reglementare a functionarii.
Premierul Ludovic Orban a precizat ca propunerea MJ de desfiintare a acestei sectii, in principiu, i se pare o propunere corecta, care de altfel este si in programul de guvernare.
„Practic angajamentul nostru legat de MCV este de transpunere a recomandarilor, pentru ca obiectivul nostru este la un moment dat sa punem punct acestui MCV”, a afirmat premierul Orban.
Ministrul Predoiu a aratat ca decizia Curtii Constitutionale (CCR) privind SIIJ vizeaza compatibilitatea actului de infiintare a acesteia cu Constitutia, iar functionalitatea si competentele SIIJ exced competentelor CCR.
„S-a discutat mult in legatura cu o decizie a Curtii Constitutionale prin care a constatat ca sectia este constitutionala, ceea ce nu contrazice cu nimic ceea ce s-a expus aici pentru ca CCR s-a pronuntat cu privire la compatibilitatea cu Constitutia, nu si cu privire la functionalitatea acestei sectii si la activitatea ei excedand competentele CCR. Deci nu este nimic contradictoriu intre toate aceste critici care au venit din partea magistratilor, din partea organismelor europene partenere Romaniei, care au semnalat viciile de constructie inca din start, respectiv prevederile din decizia CCR”, a afirmat ministrul Predoiu.
El a subliniat ca propunerea sa are in vedere si „dimensiunea externa a activitatii aceste sectii”.
„Am reluat ca a fost criticata atat de Comisia GRECO, Comisia de la Venetia si MCV, dar as vrea sa deschid o perspectiva si cu privire la anul 2020 in care Comisia Europeana (CE) isi pune problema introducerii unui mecanism de screening, de monitorizare, de evaluare a statului de drept in toate statele europene. Presedintia germana din partea a doua a anului a anuntat ca deja va face o prioritate din acest lucru si noi suntem in pozitia de a elimina cat mai multe critici din Raportul de tara pana la acea data, astfel incat sa nu intervina suprapuneri intre MCV si acel mecanism. Nu mai spun de impactul pe terte dosare europene din cauza acestor critici pe care inca le inregistram in MCV”, a spus Predoiu.
Ministrul Justitiei a afirmat ca infiintarea acestei sectii, prin legea 207 din 2018 care a modificat legea 304 din 2004, a creat o structura fara personalitate juridica in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar contextul in care au fost promovate aceste modificari a fost unul plin de tensiune, „fara consultare publica, cu reactii foarte virulente din partea multor magistrati care s-au opus modificarilor”.
„E adevarat ca au fost si altii care au avut alta opinie, dar cu o critica foarte clara si severa din partea partenerilor europeni, incepand cu Comisia Europeana, GRECO si Comisia de la Venetia. Prin modificarea initiala s-au stabilit modalitatile de numire a conducerii sectiei si principiile de functionare, o modificare precara, insuficienta pentru a operationaliza sectia, ceea ce a determinat MJ condus la vremea aceea de un alt ministru si vechiul Guvern de a promova ulterior o OUG prin care se aduceau clarificari in primul rand modalitatii de numire a conducerii sectiei, ordonanta care la randul ei a starnit mari nemultumiri si critici atat in tara, cat si in strainatate. In ceea ce priveste aceste documente si recomandari europene la care am facut referire, in primul rand ele au recomandat ca aceasta sectie sa nu fie infiintata pentru ca s-ar crea o presiune suplimentara asupra magistratilor in paralel cu presiunile deja create prin alte modificari legislative promovare in anul 2018”, a evidentiat ministrul Predoiu.
Acesta a precizat ca s-a recomandat Romaniei sa reconsidere stabilirea unei structuri separate de parchet pentru investigarea infractiunilor comise de judecatori si procurori, eventual recurgerea la procurori specializati ca o solutie alternativa, recomandare care a fost ignorata.
„S-a aratat ca modul in care este structurata aceasta sectie nu poate sa conduca la o buna functionare a ei si o combatere eficienta a coruptiei, competenta stabilita pentru aceasta sectie creand o categorie aparte de cetateni care sa fie supusi exclusiv competentei sale de functionare. S-a mai aratat, de asemenea, ca modalitatea de functionare contravine principiului controlului ierarhic stabilit ca principiu constitutional in Ministerul Public si in felul acesta eliminarea unei serii intregi de garantii privind eventuale corectii care s-ar putea aduce in urma unor eventuale abuzuri, toate aceste critici fiind prealabile operationalizarii sectiei. Daca aceasta a fost situatia inainte de a se infiinta sectia, ceea ce a urmat dupa a confirmat aceste temeri, pentru ca o serie de masuri procesuale luate de aceasta sectiei (s-au retras recursuri facute de DNA anterior la cauze de mare coruptie, a fost primita si lasata deschisa de lucrare practic, ulterior inchisa, dar extrem de tarziu, o sesizare cu privire la oficiali internationali care dispuneau de imunitate diplomatica, in sfarsit, dupa cum arata chiar raportul de tara, au fost deschise o serie de actiuni unor procurori si judecatori care criticau procesul de modificare a legilor justitiei si ale codurilor penale la acea data)”, a explicat Predoiu.
Ministrul Justitiei a mai spus ca dincolo de aceste aspecte care tin de activitatea sectiei in sine, „practic analiza prevederilor legale arata ca este o institutie sui generis care iese din principiile de functionare ale ministerului public prin modul de reglementare a functionarii, prin notiunea de procuror ierarhic care practic nu se mai subordoneaza procurorului general, prin faptul ca s-a creat de fapt o categorie de cetateni care ar putea beneficia, prin jocul reglementarilor, de o imunitate de jurisdictie totala, respectiv procurorii din cadrul SIIJ”.
Predoiu a mai justificat elaborarea Memorandumului si prin precizarea ca in cadrul comisiilor de concurs pentru selectia conducerii si a procurorilor din cadrul sectiei, procurorii sunt minoritari, „selectia urmand a se realiza in special de catre judecatori, ceea ce ar contraveni principiului separatiei carierelor”.
