Judecatorul Ghita Ciprian Alexandru de la CAB le taie sperantele inculpatilor. „Izbavitoarea” prescriptie ce nu va mai veni

analize

Mai multe publicatii care promoveaza intens cauza inculpatilor trimisi in judecata de DNA pentru infractiuni de coruptie si pagubirea bugetului statului de zeci de milioane de euro fac o campanie agresiva promovand ideea ca deciziile Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si 358/2022 se vor concretiza in solutii de incetare a proceselor penale gratie „izbavitorei” prescriptii.

Aceasta campanie pare ca a paralizat pe marea majoritate a judecatorilor care suspenda cauzele penale pana in decembrie, asteptand ca ICCJ sa le desluseasca ce inseamna cele doua decizii emise de Curtea Constitutionala in materia intreruperii prescriptiei, de parca acestea ar fi fost scrise intr-un limbaj criptic, accesibil doar initiatilor unor stiinte oculte.

Se pare ca lucrurile sunt mult mai simple, dovada ca, foarte recent, a fost publicata motivarea condamnarii fostului sef al A.N.A.F., Serban Pop, la pedeapsa record de 13 ani inchisoare pentru o mita de 2.500.000 euro, primita de la Sorin Ovidiu Vintu.

In cuprinsul acestei motivari, judecatorul Ghita Ciprian Alexandru de la Curtea de Apel Bucuresti, arata ca, aparitia deciziilor Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si 358/2022 au ca efect doar inexistenta unor cazuri de intrerupere a termenelor de prescriptie in perioada indicata de Curtea Constitutionala, mai precis 25.06.2018 – 30.05.2022. Prin urmare, deciziile Curtii Constitutionale nu au consecinte asupra actelor intreruptive ale prescriptiei din perioada anterioara (01.02.2014 – 25.06.2018), deoarece nu se aplica principiul legii penale mai favorabile.

Sub acest aspect se pare ca lucrurile sunt destul de clare de vreme ce deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei nu reprezinta o lege in sensul art. 5 din Codul Penal, astfel ca nu se pot aplica retroactiv ca lege penala mai favorabila, dispozitiile imperative ale art. 147 alin. 4 din Constitutia Romaniei impunand ca deciziile Curtii Constitutionale sa fie aplicabile doar pentru viitor.

De altfel, chiar jurisprudenta consecventa a Curtii Constitutionale consacra ideea ca aceasta entitate nu este legiuitor pozitiv, nu creeaza norme, legi penale. Legea penala reprezinta rezultatul procesului deliberativ si expresia vointei legiuitorului primar (Parlamentul) sau a celui delegat (Guvernul), fiind o optiune a acestora raportat la circumstantele sociale si necesitatile legate de asigurarea apararii valorilor sociale care prezinta importanta la un moment dat intr-o societate democratica.

Se mai arata in motivarea condamnarii record ca institutia intreruperii prescriptiei este specifica dreptului procesual penal, fiind de imediata aplicare. Asta inseamna ca aplicarea retroactiva a normelor referitoare la efectul intreruptiv de prescriptie al actelor de procedura ar conduce la o lipsa de securitate si de previzibilitate in sistemul de drept.

In acest sens este mentionata si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si cea a Curtii de Justitie a Uniunii Europene care subliniaza aceeasi idee mentionata si in parag. 55 al hotararii pronuntate in cauza C-105/14 publicata in 08 septembrie 2015 (Taricco), referitor la excluderea prescriptiei din sfera de aplicare a principiilor reglementate de art. 7 din Conventie si art. 49 din Carta determinata de neapartenenta sa la categoria normelor de drept penal substantial.

Concluzionand, se pare ca inculpati ar trebui sa-si agate mai putin sperantele de “ izbavitorea “ prescriptie, mai ales ca incepand cu data de 30 mai 2022 produc efecte intreruptive actele de procedura reglementate de dispozitiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 71/2022.

Citeste integral AICI motivarea condamnarii fostului sef al A.N.A.F., Serban Pop.

Mai mult despre:

Comentarii: