Jurnalist: ”Sursele mele susţin că Alex Florenţa, actual adjunct în DIICOT, a fost cel care a grăbit acţiunea penală împotriva familiei Paşca. Mobilul a fost de a se remarca în faţa politicienilor care l-au susţinut în funcţie”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

„Sursele mele susţin că Alex Florenţa, actual adjunct în DIICOT şi fost procuror general, a fost cel care a grăbit acţiunea penală împotriva familiei Paşca, dosar ce o are pe Loredana Nica procuror de caz”, a scris Silviu Sergiu, într-o postare pe Facebook.

Jurnalistul a precizat că ipoteza privind mobilul lui Florenţa reprezintă o speculaţie personală, nu o informaţie obţinută de la surse.

„Mobilul lui Florenţa a fost, probabil, de a se remarca în faţa politicienilor care l-au susţinut în funcţie, în detrimentul actualului procuror-şef DIICOT, Codrin-Horaţiu Miron, cu mai puţină experienţă. Asta e speculaţia mea, nu informaţie, şi luaţi-o ca atare!”, a transmis Silviu Sergiu.

SUA renunță la alternanța ora de vară – ora de iarnă. Un nou vot în Congresul SUA

Președintele Dan, măsuri pentru a nu se mai repeta situația cu Georgescu din 2024: ”Până în vara lui 2027 trebuie adoptată legislația care să limiteze dezinformarea înaintea alegerilor din 2028”

Acesta a mai susţinut că Alex Florenţa ar fi colaborat cu Oana Andrea Schmidt-Hăineală.

„Sursele mele spun că Florenţa a colaborat cu mai vechea noastră cunoştinţă Oana Andrea Schmidt-Hăineală”, a mai scris jurnalistul.

Potrivit lui Silviu Sergiu, Oana Andrea Schmidt-Hăineală este în prezent procuror-şef al Serviciului de combatere a traficului transfrontalier de droguri din cadrul DIICOT – Structura centrală.

La rândul său, jurnalistul Emilian Isăilă susţine că Dosarul Dumbrava, în care este vizat Viorel Paşca, nu va ajunge în instanţă şi că procurorii DIICOT nu vor finaliza rechizitoriul în acest caz.

Afirmaţiile au fost făcute într-o postare publicată pe Facebook, în contextul declaraţiilor ministrului Dragoş Pîslaru şi al motivării instanţei privind decizia de eliberare sub control judiciar a lui Viorel Paşca.

„Pot spune cu destul de multă siguranţă că Dosarul Dumbrava nu va ajunge niciodată în instanţă şi că procurorii DIICOT nu vor termina niciodată rechizitoriul în acest caz”, a scris Emilian Isăilă.

El a adăugat că, în aceste condiţii, „nu vom afla niciodată dacă Viorel Paşca şi membrii familiei sale sunt vinovaţi sau nu”.

Isăilă acuză o operaţiune politică

Jurnalistul susţine că, după postarea ministrului Dragoş Pîslaru şi după motivarea judecătorului în cazul eliberării sub control judiciar a lui Viorel Paşca, s-ar contura „imaginea clară a unei conspiraţii lansate de PSD în asociere cu şefi din sistemul de justiţie”.

Potrivit lui Isăilă, miza actuală a celor implicaţi ar fi distanţarea de acest dosar.

„Începând de ieri, cea mai mare grijă a celor din PSD, dar şi a procurorilor şi funcţionarilor implicaţi e aceea de a-şi şterge urmele şi de a se distanţa de acest caz”, a mai scris jurnalistul.

El a mulţumit, de asemenea, persoanelor care, potrivit afirmaţiilor sale, „şi-au asumat să vorbească şi să dea informaţii importante” despre ceea ce el numeşte „o conspiraţie politică”.

„O uriaşă desfăşurare de forţe”

Emilian Isăilă mai afirmă că, la 30 iunie, ar fi avut loc „o uriaşă desfăşurare de forţe” cu scopul de a genera emoţie publică şi de a crea contextul unui atac politic.

„În data de 30 iunie a avut loc o uriaşă desfăşurare de forţe cu scopul de a crea emoţie publică pentru a crea contextul unui atac politic desfăşurat de PSD împotriva PNL”, a susţinut jurnalistul.

El a mai afirmat că acest caz ar indica, în opinia sa, faptul că „sistemul de justiţie răspunde la comenzi politice” şi că situaţia ar avea legătură cu „prăbuşirea partidului-stat care a controlat România după 1990”.

Ce spus ministrul Muncii

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat luni seara că Ministerul Muncii nu a fost informat în prealabil despre acţiunea DIICOT din 30 iunie, în urma căreia peste 400 de persoane vulnerabile au fost evacuate din imobile din judeţul Bihor şi au trebuit relocate de urgenţă.

Pîslaru afirmă că a fost informat despre situaţie în dimineaţa acţiunii, la ora 09:30, când intervenţia era deja în desfăşurare, şi că i s-a cerut să identifice rapid soluţii pentru relocarea persoanelor evacuate.

„Reiau pentru a fi cât se poate de explicit: când acţiunea era deja în plină desfăşurare, mi s-a cerut să intervin pentru a identifica soluţiile necesare de relocare”, a transmis Dragoş Pîslaru, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.

Ministrul: Viorel Paşca este, până la o decizie judecătorească, un om de bună credinţă

Dragoş Pîslaru a afirmat că, într-un stat de drept, justiţia nu se face „nici la televizor, nici pe reţelele de socializare” şi a subliniat că, până la o decizie judecătorească definitivă, Viorel Paşca trebuie considerat un om de bună credinţă.

„Până la o decizie judecătorească care să stabilească contrariul, domnul Viorel Paşca este un om de bună credinţă, care a adăpostit, de-a lungul a aproape două decenii, mii de oameni aflaţi în nevoie”, a spus ministrul interimar al Muncii.

El a precizat însă că activitatea desfăşurată de Paşca a avut loc în afara cadrului legal privind asistenţa socială şi fără implicarea unor specialişti în domeniu.

„Totodată, este de necontestat faptul că domnul Paşca a desfăşurat această activitate de binefacere în afara cadrului legal în materia asistenţei sociale, fără implicarea unor specialişti în domeniu”, a afirmat Pîslaru.

Ministrul a adăugat că, în ciuda acestui fapt, mulţi oameni au fost transportaţi către imobilele administrate de Paşca chiar de instituţii ale statului român.

„La fel de adevărat, în ciuda activităţii desfăşurate în afara cadrului legal, mulţi oameni au fost transportaţi către azilele lui domnul Paşca chiar de către instituţii ale statului român. Mai mult, instituţii ale statului au desfăşurat de-a lungul anilor verificări în imobilele respective, fără progres pentru intrarea în legalitate şi fără sistarea activităţii”, a transmis ministrul.

Pîslaru: Nu am primit nici până astăzi un răspuns privind lipsa informării prealabile

Dragoş Pîslaru a relatat că telefonul prin care a fost informat despre situaţie a venit din partea Alexandrei Zară, preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, aflată la faţa locului, la Dumbrava. Zară este fiica unui lider reprezentant al AUR, Ovidiu Zară, o apariție constantă la Realitatea TV.

Potrivit ministrului, aceasta fusese înştiinţată în prealabil de DIICOT că acţiunea urma să aibă loc şi a fost implicată în derularea operaţiunii, inclusiv prin deplasarea în teren.

„Pus în faţa faptului împlinit, urmare a acelui telefon, am intrat de urgenţă în contact cu procurorul-şef, cu preşedintele DGASPC Bihor, cu preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, cu prefectul judeţului Bihor, cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne Raed Arafat şi cu o serie de alţi reprezentanţi ai autorităţilor judeţene pentru a înţelege situaţia şi pentru a găsi soluţii rapide pentru acomodare în alte centre, în funcţie de condiţia în care se afla fiecare persoană”, a precizat Pîslaru.

El a spus că prima întrebare pe care şi-a pus-o a fost de ce ministerul nu a fost anunţat înainte, având în vedere amploarea intervenţiei.

„Dată fiind amploarea acestei acţiuni, de ce conducerea Ministerului Muncii nu a fost informată în prealabil, astfel încât să putem asigura din timp resursele necesare pentru relocarea eficientă a celor peste 400 de oameni vulnerabili? Este o întrebare la care nici astăzi, la o săptămână distanţă, nu am un răspuns”, a afirmat ministrul interimar.

Ministerul a creat o celulă de criză

Dragoş Pîslaru a anunţat că, după declanşarea acţiunii, Ministerul Muncii a creat o celulă de criză şi a mobilizat instituţii de asistenţă socială din 20 de judeţe pentru preluarea persoanelor evacuate.

„Am demarat coordonarea la nivel de minister prin crearea unei celule de criză şi mobilizarea de urgenţă a instituţiilor de asistenţă socială din 20 de judeţe pentru a asigura locurile necesare pentru preluarea în condiţii de siguranţă şi îngrijirea celor vulnerabili. Procesul de relocare a durat aproape 24 de ore de activitate continuă”, a transmis Pîslaru.

El a spus că este necesar un protocol naţional pentru protecţia persoanelor vulnerabile în timpul intervenţiilor operative.

„Evaluarea socială, alături de evaluarea medicală şi psihologică, nu poate să lipsească pentru a proteja persoanele vulnerabile pe parcursul întregului proces”, a afirmat ministrul.

409 persoane evacuate, 394 în centre sociale şi 15 în spitale

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Muncii, 409 persoane au fost evacuate din Bihor.

Dintre acestea, 394 se află în prezent în centre de asistenţă socială din 20 de judeţe, iar 15 persoane sunt în continuare în unităţi medicale, după ce au fost transferate din unităţile de primiri urgenţe. Acestea vor rămâne sub supraveghere medicală atât timp cât va fi necesar, iar după externare vor fi relocate în servicii sociale adecvate.

Ministerul precizează că 149 dintre persoanele evacuate sunt încadrate în grad de handicap, iar 212 sunt persoane vârstnice, cu vârste care ajung până la 93 de ani. Alte 11 persoane nu deţin documente de identitate şi nu au CNP, autorităţile competente lucrând pentru clarificarea şi refacerea documentelor.

Distribuţia pe judeţe a persoanelor relocate este următoarea: Alba – 60 de persoane, Satu Mare – 56, Sibiu – 42, Arad – 38, Cluj – 36, Botoşani – 31, Vâlcea – 29, Mehedinţi – 17, Bistriţa-Năsăud – 15, Mureş – 14, Bihor – 10, Neamţ – 10, Hunedoara – 9, Vrancea – 7, Giurgiu – 5, Olt – 5, Timiş – 4, Braşov – 3, Gorj – 2 şi Caraş-Severin – o persoană. Alte 15 persoane au fost transferate în unităţi medicale.

Call center pentru aparţinători: 40 de apeluri, nicio familie nu a cerut preluarea persoanelor

Dragoş Pîslaru a anunţat că, încă de la începutul relocării, a cerut şi a obţinut declararea situaţiei de urgenţă prin decizia CNSU.

De asemenea, Ministerul Muncii a coiniţiat, alături de Ministerul Dezvoltării, o hotărâre de Guvern pentru acordarea de resurse financiare suplimentare la nivelul judeţelor, astfel încât să fie acoperit standardul de cost pentru îngrijirea persoanelor relocate până la sfârşitul anului 2026.

Prin ordin de ministru, a fost stabilită o echipă operativă de intervenţie la nivelul Ministerului Muncii şi au fost desemnaţi coordonatori judeţeni în cadrul DGASPC-urilor implicate.

Ministrul a mai precizat că a cerut centralizarea datelor privind persoanele relocate, sprijin pentru centrele care furnizează servicii sociale şi monitorizarea respectării standardelor de calitate.

De asemenea, ANPIS şi structurile judeţene au fost solicitate să sprijine în teren eforturile de protecţie a beneficiarilor relocaţi şi să operaţionalizeze un call center dedicat pentru comunicarea cu aparţinătorii.

„Până în acest moment, call center-ul organizat de ANPIS (021-9309) a înregistrat 40 apeluri din partea familiilor persoanelor relocate. Deşi au solicitat informaţii despre situaţia acestora, în niciunul dintre cazuri nu a fost exprimată disponibilitatea de a prelua persoanele în cadrul familiei”, a transmis Pîslaru.

O persoană relocată în Mureş a murit

Ministrul interimar al Muncii a anunţat şi că o persoană relocată în judeţul Mureş a decedat.

Este vorba despre Gheorghe Gogea, în vârstă de 55 de ani, cu domiciliul în Oradea.

„Persoana era stabilă după relocare, avea discernământ şi nu a fost identificată ca având dizabilităţi sau probleme medicale urgente. În urma evaluării preliminare a declarat că nu are rude sau persoane apropiate”, a precizat Dragoş Pîslaru.

El a spus că a discutat personal cu directoarea DGASPC Mureş şi că urmează să fie comunicate concluziile Institutului de Medicină Legală privind cauza decesului.

„Nu există pentru mine amărăciune mai mare decât să scriu aceste rânduri şi să comunic această veste tristă pentru fiecare dintre noi”, a transmis ministrul interimar.

Pîslaru: Statul român este, în multe cazuri, incapabil să îi ajute pe cei vulnerabili

Dragoş Pîslaru a afirmat că aşteaptă ca justiţia să clarifice rapid cazul de la Bihor, având în vedere importanţa sa la nivel social.

El a susţinut însă că, dincolo de aspectele judiciare, situaţia arată că statul român are dificultăţi majore în protejarea persoanelor vulnerabile.

„Dincolo de aspectele de natură judiciară, acest caz demonstrează încă o dată faptul că astăzi, în anul 2026, statul român este în multe cazuri incapabil să îi ajute tocmai pe cei vulnerabili, pe cei cu dizabilităţi, pe cei abandonaţi de familie şi pe cei rămaşi fără adăpost”, a afirmat ministrul.

Pîslaru a anunţat că, în zilele următoare, va dispune măsuri pentru remedierea problemelor imediate şi pentru identificarea unor soluţii sistemice privind îngrijirea persoanelor vulnerabile.

„Nu putem schimba trecutul, oricât de mult ne-am dori, însă este de datoria noastră să ne asigurăm că aceste situaţii nu se vor mai repeta pe viitor”, a spus ministrul interimar al Muncii.