„Eu am mai văzut mincinoși, dar mai rar așa maeștri ca Sorin Grindeanu”, afirmă Gavriliu, după ce Recorder a cerut explicații celor două ONG-uri nominalizate public de liderul PSD.
Controversa este cu atât mai importantă cu cât proiectul Bala 2, aflat în responsabilitatea Ministerului Transporturilor în perioada în care instituția era condusă de Grindeanu, ar permite creșterea debitului apei spre Dunărea Veche și, indirect, ar reduce riscul ca reactoarele de la Cernavodă să rămână fără debitul necesar pentru răcire.
Oprirea Unității 2 de la Cernavodă în această săptămână, după scăderea puternică a Dunării, a readus proiectul în centrul disputei politice.
Sorin Grindeanu a susținut joi că responsabilitatea pentru întârzierea proiectului nu aparține Ministerului Transporturilor.
El a nominalizat Greenpeace și WWF, afirmând că cele două organizații ar fi atacat proiectul în instanță și ar fi sesizat simultan Comisia Europeană din cauza efectelor lucrărilor asupra habitatului sturionilor.
„Nu Ministerul Transporturilor a blocat această lucrare, ci fix ONG-urile”, a declarat Grindeanu.
Liderul PSD a susținut că, după aprobarea proiectului în septembrie 2024, „imediat” au început acțiunile ONG-urilor și a declarat explicit că Greenpeace și World Wide Fund for Nature „au denunțat acest proiect în instanță și au depus simultan plângeri la Comisia Europeană”. Declarațiile sale sunt redate în ediția de vineri a Știrilor Zilei de la Recorder.
Recorder a verificat acuzația la cele două organizații menționate de Grindeanu.
Concluzia prezentată de publicație este că nici Greenpeace și nici WWF nu susțin că ar fi inițiat acțiunile descrise de liderul PSD.
„Doar că ONG-urile arătate cu degetul de liderul PSD spun că nu au făcut niciuna dintre acțiunile de care sunt acuzate”, relatează Recorder. Potrivit publicației, WWF a participat la consultările privind proiectul și a transmis sugestii, dintre care unele au fost preluate chiar în documentație, în timp ce Greenpeace nu ar fi avut nicio implicare în proiectul Bala.
Mihnea Matache, reprezentant Greenpeace, a negat categoric existența vreunei acțiuni în instanță sau a unei sesizări la Bruxelles.
„Greenpeace n-a fost în absolut niciun fel implicat în acest subiect. N-am făcut parte din dezbaterile publice sau discuțiile cu instituțiile pe acest subiect”, a declarat acesta pentru Recorder.
El a adăugat că organizația nu a inițiat niciun proces și nu a sesizat Comisia Europeană.
Reprezentantul Greenpeace spune că, după declarațiile lui Grindeanu, organizația a contactat direct WWF pentru a verifica dacă liderul PSD ar fi putut confunda cele două ONG-uri.
Potrivit lui Mihnea Matache, WWF a transmis că nici organizația sa nu a deschis un proces și nu a făcut vreo sesizare către Comisia Europeană.
„Am vorbit cu cei de la WWF imediat după declarația domnului Grindeanu, să verificăm și cu ei dacă a fost o greșeală onestă sau a fost pur și simplu o minciună și ei au confirmat că nu au inițiat niciun fel de proces în instanță și nicio sesizare către Comisia Europeană”, a declarat reprezentantul Greenpeace.
Potrivit Recorder, diferența este că WWF a fost într-adevăr implicat în discuțiile tehnice privind proiectul, însă ca participant la consultări.
Reprezentanții organizației ar fi făcut recomandări privind protecția mediului, iar o parte dintre acestea se regăsesc în proiectul aprobat.
Documentele publicate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos contrazic ideea că protejarea sturionilor ar fi fost incompatibilă cu realizarea Bala 2.
Proiectul poartă denumirea oficială „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre”. Ministerul Transporturilor este titularul investiției, iar AFDJ Galați este beneficiarul.
Soluția tehnică are ca obiectiv redistribuirea debitului între brațul Bala și Dunărea Veche și creșterea nivelului apei în zona bifurcației cu până la 1,20 metri. AFDJ arată explicit că lucrările trebuie să răspundă atât necesităților navigației, cât și celor privind migrația sturionilor.
Printre obiectivele oficiale ale proiectului se află „asigurarea condițiilor pentru migrația sturionilor”, iar documentația prevede inclusiv crearea unor habitate pentru hrănirea, iernarea și reproducerea acestora.
Un alt element important este stadiul avizării.
Potrivit AFDJ, proiectul primise avizul de gospodărire a apelor încă din iunie 2022, avizul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate în iulie 2023 și acordul de mediu în septembrie 2023. Administrația precizează că obiectivul avea avizele și acordurile necesare în vederea obținerii autorizației de construire.
Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați ulterior de Guvern prin HG 1.079 din 4 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial pe 5 septembrie.
Documentația oficială arată și că proiectul fusese aprobat pentru finanțare din fonduri europene nerambursabile prin Programul Transport 2021-2027 și din bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor.
Grindeanu a afirmat că pentru investiție existau „1 miliard de euro din fonduri europene alocați”. Documentele proiectului indică însă o valoare mult mai mică.
Valoarea totală estimată a investiției, inclusiv TVA, este de aproximativ 1,02 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro, iar componenta de construcții și montaj este de aproximativ 707 milioane de lei.
Licitația pentru proiectare și execuție lansată în 2024 avea o valoare estimată de aproximativ 743,8 milioane de lei.
Bala 2 poate asigura apa necesară inclusiv pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă
AFDJ menționează explicit între beneficiile indirecte „asigurarea debitului minim de apă pentru răcirea a 4 reactoare la centrala nucleară de la CNE Cernavodă”, cu o probabilitate de asigurare de peste 97%.
Premierul interimar Ilie Bolojan a invocat vineri exact acest aspect, după oprirea Unității 2 de la Cernavodă.
El a arătat că proiectul are studiul de fezabilitate finalizat de aproximativ opt ani, toate avizele, inclusiv cele de mediu, și indicatorii tehnico-economici aprobați din 2024. Bolojan a anunțat constituirea unui comitet interministerial pentru deblocarea investiției. Declarațiile sale sunt redate și de Recorder.
„Nu putem vorbi de proiectele 3 și 4 dacă această lucrare nu este realizată”, a avertizat Bolojan în conferința de vineri.
Ionela Gavriliu respinge explicația oferită de Sorin Grindeanu și susține că ONG-urile au fost transformate într-un țap ispășitor pentru întârzierea unui proiect aflat în responsabilitatea autorităților.
„Deci nu două ONG-uri perfide s-au pus de-a curmezișul unui proiect strategic, ci vechea delăsare românească”, afirmă jurnalista Recorder.
„Data viitoare, când politicienii se mai plâng că oamenii nu mai cred nimic și aleg să se ia după bazaconii pe TikTok, cu ambulanțe negre și conspirații despre apa furată, ar fi bine să se uite în oglindă. Poate au făcut și ei ceva greșit”, conchide Ionela Gavriliu.