Justitia revine sub bocancul Puterii. Cum a castigat Dragnea patru luni, blocand judecarea cazului sau. Complicitatea puterilor statului

O analiza realizata de jurnalistii de la ziare.com arata cum a reusit seful PSD, Liviu Dragnea, sa castige patru luni, pana acum, in ce priveste judecarea cazului sau. Institutii cruciale ale statului si-au dat mana pentru a-l salva pe Dragnea.

Procesul lui Liviu Dragnea urmeaza sa se reia din ianuarie 2019, de un nou complet de 5 judecatori, dupa ce judecatoarea Alina Ghica a anulat tragerea la sorti a completurilor de la ICCJ. Dragnea are parte astfel de al treilea complet de 5 judecatori, fiind o premiera in justitia din Romania.

Cu ajutorul Parlamentului, Guvernului si al CCR, Liviu Dragnea a castigat 4 luni, perioada septembrie-ianuarie, timp in care cazul sau a a fost blocat.

In medie, apelul intr-un caz ca al politicianului dureaza aproximativ 6 luni, atrage atentia ziare.com. De exemplu, in cazul fostului ministru PSD, Dan Sova, dosarul CET Govora, apelul a durat sase luni, din decembrie 2017 pana in iunie 2018. Procesul a fost finalizat in faza de apel in 10 termene. Intr-un alt caz celebru, Gala Bute – Elena Udrea, apelul a durat tot sase luni, din decembrie 2017 pana in iunie 2018.

Apelul in primul dosar al lui Dragnea, privind cazul Referendumul, a durat tot sase luni: din septembrie 2015, pana in aprilie 2016. A fost nevoie de 10 termene de judecata, in contextul in care erau 45 de inculpati in dosar.

Cum a fost posibil?

Alina Ghica a fost doar varful unei adevarate piramide a deciziilor favorabile date lui Liviu Dragnea de mai multe autoritati ale statului roman. In final, toate au dus la tergiversarea judecarii apelului facut de politician impotriva condamnarii la 3 ani si 6 luni de inchisoare in dosarul Angajarilor la DGASPC Teleorman.

Totul a inceput cu o prevedere aparent banala intr-una din legile justitiei, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, facuta de deputatii PSD. Potrivit acesteia, sefii din Inalta Curte (sefii de sectii, vicepresedinti si presedinte) nu mai erau membri de drept ai completurilor de 5 judecatori. Coalitia PSD&ALDE a trecut cu viteza prin Parlament aceste legi.

In momentul in care dosarul lui Liviu Dragnea a ajuns la Completul de 5 judecatori, acesta era format din magistratii Iulian Dragomir – vicepresedinte al ICCJ, Simona Nenita, Daniel Gradinaru, Florentina Dragomir si Lavinia Lefterache. Alegerea acestora fusese facuta la inceputul anului 2018.

Dragnea a cerut public ca ICCJ sa traga la sorti alte completuri, potrivit modificarilor aduse de Parlament, modificari intrate in vigoare in vara.

In tandem, premierul Viorica Dancila a sesizat CCR cu un posibil conflict constitutional intre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie in privinta modului de formare a completurilor de 5 judecatori. Cel care a pledat cauza Executivului la CCR a fost secretarul general al Guvernului, Toni Grebla, judecat chiar el de un astfel de complet de 5 judecatori!

Curtea Constitutionala a decis apoi ca exista conflict juridic de natura constitutionala. Imediat, pe 8 noiembrie, ICCJ a decis tragerea la sorti a noilor completuri. In cazul lui Dragnea, acesta era format din Francisca Vasile, Horia Selaru, Ioana Ilie, Simona Nenita si Rodica Cosma.

Insa Dragnea a fost in continuare nemultumit, astfel incat intervine Curtea de Apel Bucuresti. Pe 23 noiembrie, judecatoarea Alina Ghica decide anularea si suspendarea tragerii la sorti din 8 noiembrie a ICCJ. Avocata lui Dragnea a sustinut ca ICCJ trebuia sa traga la sorti doar un singur magistrat, cel in locul lui Iulian Dragomir, si nu toti cinci judecatorii. Suspendarea a fost ceruta de avocata lui Dragnea si acceptata de instanta, pana in momentul in care CCR motiveaza decizia.