Kaja Kallas trage semnalul de alarmă: Europa trebuie să se pregătească mai repede pentru război. „2030 este prea târziu”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Declarațiile vin într-un moment în care UE încearcă să-și consolideze capacitățile de apărare și să reducă vulnerabilitățile militare. Planul oficial „Readiness 2030” urmărește eliminarea principalelor deficite de capabilități până la sfârșitul deceniului.

Kaja Kallas: „Mi se pare că este prea târziu”

Într-un interviu publicat vineri de cotidianul belgian Le Soir, Kaja Kallas a pus sub semnul întrebării calendarul stabilit pentru pregătirea apărării europene.

Carnagiu în orașul ucrainean Priluki după un nou atac rusesc asupra unui bloc de locuințe: 22 de morți, între care cinci copii

Statele Unite pregătesc terenul pentru noi operațiuni militare majore în Iran. Pentagonul a cerut CENTCOM să finalizeze planurile

„Examinăm starea de pregătire a apărării pentru 2030 şi mi se pare că este prea târziu”, a declarat Kallas.

Fostul premier al Estoniei și-a argumentat poziția prin intensificarea amenințărilor la adresa statelor europene. Ea susține că Rusia continuă să testeze limitele Europei și consideră că termenul de „atacuri hibride” nu mai descrie suficient amploarea acțiunilor cu care se confruntă continentul.

„Atacuri hibride sunt o definiţie cam vagă a ceea ce se întâmplă cu adevărat”, a afirmat șefa diplomației UE. Potrivit acesteia, Rusia „nu încetează să escaladeze şi testează până unde poate merge”.

Kallas a vorbit inclusiv despre persoane care acționează sub acoperire diplomatică și care ar recruta infractori pentru comiterea unor acte de sabotaj.

Mesajul transmis de oficialul european este că amenințările nu mai reprezintă doar un scenariu pentru viitor.

„Ameninţările se intensifică”, a avertizat Kallas, susținând că atacurile au ajuns deja pe teritoriul european și că UE „trebuie să acţionăm mai repede”.

Planul pentru accelerarea apărării s-a lovit de opoziția unor state

Kaja Kallas a încercat recent să creeze un grup la nivel înalt format din experți care să identifice măsuri concrete pentru accelerarea pregătirii militare a Europei. Inițiativa s-a lovit însă de opoziția unor state membre, iar lansarea grupului a fost abandonată. Comisia Europeană a confirmat în această săptămână că unele guverne au considerat că aceasta nu era calea potrivită și că sunt căutate alte modalități de lucru.

Kallas spune însă că nu renunță la obiectiv.

„Statele membre s-au opus cu adevărat acestei idei. Foarte bine, să căutăm alte soluţii. Dar nu renunţ la acest obiectiv: trebuie să acţionăm mai repede”, a declarat șefa diplomației europene.

În prezent, strategia UE prevede atingerea unui nivel complet de pregătire pentru apărare până în 2030. Printre proiectele majore se numără Eastern Flank Watch, inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, European Air Shield și European Space Shield. Planul include și creșterea achizițiilor militare comune și acoperirea deficitelor critice de capabilități.

Uniunea Europeană urmărește mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru consolidarea apărării, inclusiv prin instrumentul SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, destinat investițiilor comune în domenii precum apărarea antirachetă, dronele și securitatea cibernetică.