Kovesi intervine in forta in Romania pentru a salva lupta anticoruptie. Ia in considerare sa sesizeze Comisia Europeana pentru activarea mecanismului de conditionare a fondurilor europene privind respectarea statului de drept
Sefa Parchetului European, Laura Codruta Kovesi, a anuntat, joi, intr-un comunicat de presa, ca ia in considerare sa sesizeze Comisia Europeana pentru activarea mecanismului de conditionare a fondurilor europene de statul de drept in Romania. Ea este ingrijorata de cum a fost adoptata Legea avertizorului de integritate in Parlament, care cuprinde numeroase pasaje introduse de pesedista Laura Vicol menite sa goleasca legea de continut.
”Principalul motiv de ingrijorare este ca aceste dispozitii ar putea avea un efect de demobilizare, descurajand potentialii avertizori de integritate din Romania si afectand negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigura buna functionare a serviciilor de ancheta si de urmarire penala in ceea ce priveste investigarea si urmarirea penala a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a coruptiei sau a altor incalcari ale dreptului Uniunii legate de executia bugetului Uniunii sau de protectia intereselor financiare ale Uniunii”, se arata in comunicatul dat publicitatii de procurorul sef al Parchetului European.
Comunicatul integral:
”Avertizorii de integritate reprezinta o sursa esentiala de informatii pentru serviciile de investigatie si de urmarire penala. Prin urmare, transpunerea corecta si implementarea efectiva a Directivei (UE)2019/1937 a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protectia persoanelor care raporteaza incalcari ale dreptului Uniunii (Directiva privind protectia avertizorilor de integritate) prezinta o relevanta operationala directa pentru Parchetul European. Daca nu reusiti sa ii protejati pe avertizori, limitati detectarea. Daca nu detectati, nu puteti investiga si urmari penal.
Procurorul-sef european a luat act in mod corespunzator de faptul ca, la 29 iunie 2022, Camera Deputatilor din Romania a adoptat in sfarsit o lege care vizeaza transpunerea Directivei privind protectia avertizorilor de integritate. Pe baza analizei preliminare a legii si, in special, a modificarilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar inainte de adoptarea acesteia de catre plen, procurorul-sef european evalueaza daca unele dintre aceste dispozitii ar fi contrare Directivei privind protectia avertizorilor de integritate si ar reprezenta un pas inapoi in raport cu nivelul actual de protectie, stabilit de legislatia nationala inca din 2004.
Principalul motiv de ingrijorare este ca aceste dispozitii ar putea avea un efect de demobilizare, descurajand potentialii avertizori din Romania si afectand negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigura buna functionare a serviciilor de ancheta si de urmarire penala in ceea ce priveste investigarea si urmarirea penala a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a coruptiei sau a altor incalcari ale dreptului Uniunii legate de executia bugetului Uniunii sau de protectia intereselor financiare ale Uniunii.
Este important de reamintit, in plus, ca EPPO nu a primit inca numirea a 9 procurori europeni delegati din Romania si ca a existat o intarziere considerabila in ceea ce priveste acordarea biroului EPPO din Romania a unui numar adecvat de ofiteri de politie judiciara in sprijinul operatiunilor sale.
Procurorul-sef european analizeaza daca aceasta situatie persistenta, combinata cu cele mai recente evolutii, ar justifica un raport catre Comisia Europeana in conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de conditionalitate pentru protectia bugetului Uniunii”.
Parlamentul a votat, miercuri, un proiect de lege care transpune o directiva europeana privind avertizorii de integritate, criticat puternic de ONG-uri pe motiv ca descurajeaza semnalarea actelor de coruptie si de nerespectare a legii.
Jurnalistul Cristian Pantazi (G4 Media) afirma ca amendamentele pe care Laura Vicol, sefa Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, vrea sa le aduca la legea avertizorului de integritate sunt solicitate in realitate chiar de seful PSD, Marcel Ciolacu. Amendamentale respective vor descuraja semnalarea actelor de coruptie si a incalcarilor de lege, a declarat Radu Nicolae, presedinte la Asociatia pentru Cooperare si Dezvoltare Durabila.
„Aceasta este opera lui Marcel Ciolacu, care i-ar fi cerut explicit Laurei Vicol sa opereze in legea existenta modificari care sa o faca inoperabila. Vicol nu a actionat din proprie initiativa, ci a avut toata sustinerea sefilor coalitiei. Avertizorul de integritate este indispensabil unei societati libere, el are rolul de a atrage atentia presei ori institutiilor de control asupra derapajelor grave ale autoritatilor. Atentie: atacul a venit chiar in ziua in care comisarul european, Vera Jourova, era la Bucuresti, una dintre temele sale majore de discutii fiind chiar avertizorul de integritate”, a scris Pantazi in G4 Media.
Amendamentele propuse de presedinta Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, Laura Vicol, la proiectul de lege care transpune o directiva europeana privind avertizorii de integritate golesc legea de continut, iar daca amendamentele vor fi votate vor descuraja semnalarea actelor de coruptie si a incalcarilor de lege, a declarat pentru G4Media.ro Radu Nicolae, presedinte la Asociatia pentru Cooperare si Dezvoltare Durabila.
Una dintre cele mai nocive propuneri se refera la eliminarea raportarii anonime si la eliminarea conditiilor in care avertizorul in interes public este protejat de raspundere pentru incalcarea confidentialitatii. Altfel spus, avertizorul poate fi hartuit pentru ca a incalcat confidentialitatea.
Contactata de Libertatea, Laura Vicol sustine ca amendamentele nu sunt ale ei, ci sunt depuse in numele Coalitiei de guvernare. „Nu sunt amendamentele mele, ele sunt provenite de la discutiile din coalitia de guvernare, de la toate partidele. Toata lumea s-a invatat sa dea in Vicol, nu e in regula. Nu pot sa raspund acum la intrebari, am vrut doar sa clarific, pentru ca m-am saturat sa fie mereu Vicol cap de tabel”, a declarat deputata PSD.
Proiectul ureaza sa fie trimis in plen pentru adoptare.
Ce a propus presedinta Comisiei Juridice, Laura Vicol, conform unui rezumat realizat de Radu Nicolae:
1. Sa se elimine principiul bunei credinte al avertizorului de integritate (amendament pct. 50 din tabelul centralizator);
2. Sa se elimine raportarea anonima (amendament pct. 64 din tabelul centralizator);
3. Raportarile avertizorilor trebuie distruse obligatoriu dupa un an de zile (amendament pct. 64 din tabelul centralizator);
4. Comunele, cu mai putin de 10,000 de locuitori, nu mai au dreptul de a se grupa si de a utiliza sau partaja resurse in ceea ce priveste primirea raportarilor referitoare la incalcari ale legii si in ceea ce priveste actiunile subsecvente (amendament pct. 88 din tabelul centralizator). Astfel, legea devine inaplicabila la nivelul comunelor, cele mai multe unitati administrative teritoriale din tara.
5. Sunt exceptate de la obligatiile privind instituirea canalelor interne de raportare firmele care desfasoara activitati in domenii cheie, dar care au mai putin de 50 de angajati (amendament pct. 91 din tabelul centralizator);
6. Se elimina conditiile in care avertizorul in interes public este protejat de raspunderea pentru incalcarea confidentialitatii (amendament pct. 152 din tabelul centralizator); Avertizorul poate fi hartuit pentru ca a incalcat confidentialitatea.
7. Avertizorii au dreptul de a divulga public informatii doar dupa ce au raportat intern si extern si dupa ce a trecut un termen de 3 luni (amendament pct. 180 din tabelul centralizator);
8. Se introduc formule vagi pentru descurajarea avertizarii si posibilitatea hartuirii avertizorilor in instanta. Se doreste ca incalcarile raportate sa fie adevarate si necesare la momentul raportarii. Cum ar putea o incalcare a legii sa fie adevarata, dar sa nu fie necesar de semnalat? (amendament pct. 185 din tabelul centralizator);
9. Se doreste ca avertizorul sa raspunda in instanta pentru incalcarea dreptului la imagine, incalcarea drepturilor de autor, incalcarea secretului profesional, incalcarea normelor de protectie a datelor, divulgarea secretelor comerciale atunci cand face o raportare (amendament pct. 201 din tabelul centralizator)
10. Se doreste eliminarea posibilitatii ca instanta sa dispune, pe calea ordonantei presedintiale, chiar daca nu exista judecata asupra fondului, suspendarea represaliilor asupra avertizorilor. (amendament pct. 229 din tabelul centralizator);
11. Se doreste eliminarea obligatiei de publicare, de catre institutiile care au abuzat avertizori, intr-un cotidian local sau national, pe cheltuiala lor, a unui extras din hotararea prin care a fost constatata dispunerea in mod nelegal a represaliilor impotriva avertizorilor (amendament pct. 232 din tabelul centralizator);
12. Toate amenzile pentru incalcarea legii de protectie a avertizorului sunt diminuate cu 70%-90%, la niveluri ridicole (amendament pct. 233, 256-260, 263 din tabelul centralizator);
13. Se elimina obligatia de a invita presa si un reprezentant al sindicatului sau al asociatiei profesionale sau un reprezentant al salariatilor la Comisia de disciplina atunci cand este judecat un avertizor de integritate (amendament pct. 243 din tabelul centralizator);
