Kovesi, politistul Europei impotriva infractorilor cu gulere albe. Amplu articol in The Wall Street Journal
Influenta publicatie The Wall Street Journal a dat publicitatii un amplu articol dedicat Parchetului European si Laurei Codruta Kovesi. Iata traducerea articolului, realizata de Rador.
Cel mai nou birou din Uniunea Europeana vizand respectarea legii se confrunta cu probleme de rezolvat imediat, el avand misiunea de a urmari felul in care sunt cheltuite fondurile destinate combaterii pandemiei de Covid-19 si trebuind totodata sa faca fata rezistantei pe care unele state membre o opun largirii puterilor UE.
Lansat saptamana trecuta, Biroul Procurorului Public European (EPPO) va investiga si va trimite in instanta o serie delicte legate de fondurile si de taxele UE. Chiar si in timpuri normale, o atare misiune s-ar dovedi dificila. Dar acum, mandatul antifrauda al acestui birou vizeaza cele 750 miliarde euro, echivalentul a $913 miliarde, pe care UE le-a oferit ca sa ajute statele membre sa-si revina dupa pandemie.
Condus de un procuror anticoruptie din Romania, EPPO opereaza pe un teritoriu nedelimitat. Fara un Cod penal propriu pe care sa il poata aplica in vederea instrumentarii cazurilor, biroul va trebui ‘sa navigheze’ prin niste legi disparate si prin sistemele juridice ale membrilor sai. Biroul s-ar putea confrunta si cu probleme de ordin bugetar, putandu-se izbi si de opozitia celor care ii considera atributiile drept o incalcare a suveranitatii nationale a statelor din UE.
„In privinta Biroului Procurorului Public European nu exista un precedent, iar sarcina noastra este aceea de a-l face sa functioneze”, a declarat la o conferinta de presa de saptamana trecuta Laura Codruta Kovesi, procurorul-sef european. “Nu e usor sa gasesti niste solutii pentru 22 de sisteme juridice diferite. Ne confruntam cu multe probleme”.
Ani in sir, UE a fost criticata pentru ca nu a reusit sa asigure securitatea fondurilor alocate statelor membre sub forma de subventii sau de cofinantari. Potrivit propriilor estimari, in 2019, aproximativ 460 milioane euro din bugetul de 159 miliarde al Uniunii Europene s-au pierdut din cauza fraudei. In acelasi timp, diferenta dintre veniturile provenite din TVA in 2018 si suma efectiv colectata a fost de 140 miliarde euro – o parte din suma reprezentand pierderi cauzate de evaziunea fiscala.
Pana in prezent, Biroul European Antifrauda (OLAF), a fost cel care a condus anchetele legate de frauda si de evaziune fiscala, dar el s-a vazut constrans de incapacitatea de a trimite direct in instanta neregulile in momentul descoperirii lor. In schimb, biroul a fost silit sa trimita referate autoritatilor nationale si sa astepte sa vada daca ele vor actiona in consecinta.
EPPO urmeaza sa colaboreze cu OLAF si cu alte institutii europene ca sa rezolve aceasta problema. Aflat in Luxemburg, biroul va avea ca angajati procurori delegati de statele membre, care vor deschide anchete in teren, respectiv, in tarile din care provin.
Desi procurorii EPPO vor colabora cu autoritatile nationale, ei vor fi condusi de oficialii din Luxemburg, care vor lua deciziile vizand trimiterea cazurilor in instanta. Modelul pare sa garanteze o oareare independenta, dar cum va functiona el mai exact, asta ramane de vazut.
In principal, UE este un for legislativ, iar tentativele sale de a-si extinde puterea executiva au fost intampinate cu rezistenta. Multi s-au opus intentiilor UE de a-si extinde puterea in privinta Codului penal, mai ales acesta fiind sacrosanct si considerat primordial pentru suveranitatea tarilor membre.
In afara punerii sub acuzare a unor persoane in tara lor de origine sau in alte state membre, EPPO va putea totodata sa blocheze active si sa initieze anchete.
“Asta contravine traditiilor dreptului comun”, a declarat Peter Binning, un avocat din Londra, specializat in apararea infractorilor de drept penal. “Exista ingrijorari legate de procesul insusi, de admiterea probelor si, in definitiv, de conceptul general al acestui procuror supranational”.
Danemarca, Irlanda si Ungaria au decis sa nu participe in EPPO, cel putin deocamdata. Suedia a declarat ca intentioneaza sa intre si se pregateste sa faca asta in 2022, potrivit EPPO.
In ultimele luni, biroul s-a izbit si de tergiversari ale cel putin unuia dintre statele membre care au convenit sa adere. Luna trecuta, premierul sloven Janez Jansa a refuzat sa aprobe cei doi candidati ai tarii sale pentru EPPO. Gestul a provocat critici din partea dnei Kovesi.
“Lipsa manifesta de sincera cooperare cu EPPO a autoritatilor slovene submineaza grav increderea EPPO in eficienta sistemelor de administrare si control al fondurilor UE din Slovenia”, declara dna Kovesi, la vremea aceea.
Marti, un reprezentant al ambasadei slovene din Washington a declarat ca slovenii inca vor sa adere la EPPO, intentionand sa publice un nou anunt vizand inscrierea candidatilor pentru post, pe care tara ii va delega ulterior in calitate de procurori.
Pana acum, dna Kovesi s-a dovedit a fi adepta ocolirii capcanelor politice. Fost procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie din Romania, ea a coordonat dosarele impotriva unor importanti politicieni, juristi si oameni de afaceri inainte ca partidul aflat atunci la guvernare in Romania (PSD – n. red.) sa o acuze de depasirea atributiilor si sa o demita.
Guvernul Romaniei s-a opus totodata si numirii sale la EPPO, in 2019, dar a fost contrazis de Parlamentul European si de alte state membre.
EPPO nu va trebui sa-i urmareasca doar pe politicienii corupti si cartelurile de crima organizata. Companiile care primesc stipendii din partea UE sau care platesc taxe in regiune pot sa se trezeasca si ele in atentia EPPO, dupa cum afirma avocati specializati in aparare.
De obicei, finantarile si subventiile UE implica asemenea conditii. De exemplu, un procent de 30% din fodul alocat de UE pentru redresarea in urma pandemiei de Covid-19 trebuie folosit pentru proiecte vizand schimbarile climei. Nu e ceva neobisnuit ca firmele de afaceri sa ocoleasca regulile, afirma Daniel Travers, consilier al firmei de avocatura Freshfields Bruckhaus Deringer LLP.
“Asistam la multe cazuri de acest fel”, spune Travers. “Deocamdata, acestea sunt niste cazuri de nivel national, dar pe viitor, daca este vorba de fonduri UE, va fi vorba de un delict care va intra sub jurisdictia EPPO”.
