Kovesi a prezentat raportul. Eficienta extraordinara a DNA, datele care au declansat mecanismul infernal al demiterii ei
Laura Codruta Kovesi a publicat, luni seara, raportul de activitate in calitate de procuror-sef al DNA, in perioada mai 2013-iulie 2018, in document fiind prezentate obiectivele atinse, trimiterile in judecata si condamnarile. Kovesi spune ca DNA a devenit model pentru multe tari.
Laura Codruta Kovesi a publicat, luni seara, raportul de activitate in calitate de procuror-sef al DNA, in perioada mai 2013-iulie 2018, in document fiind prezentate obiectivele atinse, trimiterile in judecata si condamnarile. Kovesi spune ca DNA a devenit model pentru multe tari.
„Prezentul document prezinta activitatea pe care am desfasurat-o pe perioada detinerii functiei de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie in perioada 15 mai 2013 – 05 iulie 2018. In cadrul procedurilor de numire in functie in mai 2013 si de reinvestire in functie in luna mai 2016, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a verificat si aprobat principalele masuri manageriale dispuse sau propuse prin proiectele de management, astfel ca acestea au fost implementate in cadrul activitatii manageriale si vor fi prezentate. Obiectivele stabilite prin proiectele manageriale de procuror sef au fost indeplinite pana in acest moment. Directia Nationala Anticoruptie a devenit in ultimii 5 ani o structura eficienta, pro activa si care isi indeplineste rolul institutional de a investiga cauze de coruptie la nivel inalt si mediu”, se arata in documentul publicat de Laura Codruta Kovesi.
De asemenea, in sursa citata se mai arata ca, in cei cinci ani de mandat, a crescut anual numarul rechizitoriilor, numarul inculpatilor trimisi in judecata, numarul demnitarilor investigati si a crescut valoarea masurilor asiguratorii dispuse.
„In ultimii 5 ani DNA a trimis in judecata 68 demnitari: 14 ministri si fosti ministri, 39 deputati, 14 sentori si 1 membru al Parlamentului European. Dintre acestia au fost condamnati definitiv 37, dupa cum urmeaza: 9 ministri si fosti ministri, 21 deputati, 6 senatori si 1 membru al Parlamentului European. In aceeasi perioada de timp valoarea masurilor asiguratorii institutite de DNA a fost de peste 2 miliarde Euro. Procentul de achitari s-a mentinut la 10% fiind sub media europeana. (…) Castigarea increderii publice s-a realizat prin faptul ca Directia Nationala Anticoruptie a aplicat legea in mod egal, nu a avut si nu are retineri in a atinge varful piramidei retelelor de coruptie, indiferent de apartenenta politica sau calitatea oficiala a persoanelor cercetate si indiferent de averea detinuta de acestia. Directia Nationala Anticoruptie a devenit un model in lupta anticoruptie pentru mai multe tari din regiune. In Raportul anticoruptie al Uniunii Europene publicat in 2014, DNA este prezentata drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene”, se mai arata in raportul de activitate al Laurei Codruta Kovesi.
Fostul procuror-sef al DNA mai spune ca principalele masuri de natura functionala dispuse pentru organizarea directiei au fost dispuse prin rapoartele de activitate intocmite anual in care au fost stabilite masuri, termene de implementare si persoanele responsabile. Pe baza masurilor stabilite in Strategia Nationala Anticoruptie, au fost stabilite prioritatile Directiei Nationale Anticoruptie.
„Aceste prioritati au vizat in principal combaterea unor categorii de infractiuni cu grad ridicat de incidenta si periculozitate sociala, precum si alte masuri pentru optimizarea activitatii: combaterea coruptiei in administratia publica locala si centrala, combaterea coruptiei in achizitii publice si retrocedari, combaterea fraudei in utilizarea fondurilor din bugetul national si european, instituirea masurilor asiguratorii si aplicarea confiscarii extinse, solutionarea cu operativitate a cauzelor; unificarea practicii in interiorul Directiei Nationale Anticoruptie; aprofundarea unor instrumente internationale si bune practici, prin accesarea de programe cu finantare U.E. pentru realizarea unor actiuni comune cu parteneri institutionali; conectarea permanenta la mediul international juridic in domeniul combaterii coruptiei”, se arata in raport.
Sursa citata mai spune ca, drept urmare a cresterii a numarului de rechizitorii, dar si a intrarii in vigoare a noilor coduri si a pronuntarii unor decizii de neconstitutionalitate a unor dispozitii din noul Cod de procedura penala, activitatea in sectorul judiciar s-a intensificat considerabil.
„De exemplu, Decizia Curtii Constitutionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 cu privire la caracterul public si oralitatea procedurii desfasurate in camera preliminara a determinat cresterea semnificativa, cu peste 40%, a numarului de participari in sedintele de judecata pentru procurorii din cadrul Sectiei judiciare penale dupa publicarea deciziei in Monitorul Oficial. A fost reorganizat modul de desemnare si planificare al procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie in vederea participarii la sedintele de judecata si s-a avut in vedere regula planificarii procurorilor in functie de principiul repartizarii echilibrate a cauzelor in raport de complexitatea acestora si respectarea principiului continuitatii in cauzele deduse judecatii”, mai spune Kovesi in raportul sau.
„Orientarea activitatii prin perspectiva prioritatilor stabilite si prin masurile organizatorice si functionale dispuse a determinat o crestere semnificativa si constanta a numarului de inculpati trimisi in judecata, precum si a celor condamnati pentru infractiuni de coruptie. Datele statistice releva ca parametrii de eficienta in activitatea de urmarire penala desfasurata de Directia Nationala Anticoruptie s-au imbunatatit considerabil de la preluarea mandatului in anul 2013 si pana in prezent. Pentru a evidentia in mod sintetic si clar aceste cresteri ale indicatorilor de cantitate si calitate voi efectua o analiza comparativa a datelor statistice. Numarul rechizitoriilor a crescut in fiecare an. Spre exemplu, in anul 2016 a fost o crestere a numarului de rechizitorii cu 72 % fata de 2012”, se mai arata in document.
De asemenea, fosta sefa a DNA spune ca in ultimii 5 ani valoarea masurilor asiguratorii institutite de Directie a fost de peste 2 miliarde de euro. Spre exemplu, in anul 2016 s-au instituit masuri asiguratorii de peste jumatate de miliard de euro, cea mai mare valoare de la infiintarea institutiei.
„Tot in anul 2016, Directia Nationala Anticoruptie a reusit sa instituie masura sechestrului cu privire la doua proprietati situate in Saint Tropez – Franta pana la concurenta sumei de 5.066.300 EURO. Totodata, s-a instituit masura sechestrului si cu privire la doua imobile situate in Barcelona pana la concurenta sumei de 534 310 EURO. Au fost formulate si solicitari de instituire a sechestrului in Cipru, Elvetia si Germania pana la concurenta sumei de 7.816.485 RON, echivalentul a 1.737.417 Euro. Masurile dispuse au dus la mentinerea procentului de achitari fata de anul 2012, fiind in ultimii ani de aproximativ 10%”, spune raportul.
In document, se mai vorbeste si despre independenta justitiei care, spune Kovesi, reprezinta o conditie esentiala pentru impartialitatea activitatii DNA.
„Presiunile exercitate in spatiul public au depasit de multe ori limitele unor critici acceptabile intr-o societate democratica, uneori atacurile provenind din partea unor condamnati sau inculpati care detin sau au detinut functii importante in stat. Au existat in ultimul an numeroase atacuri la adresa procurorilor DNA sau a activitatii directiei, care au devenit mai agresive si mai numeroase fata de anii precedenti. Au fost formulate catre Consiliul Superior al Magistraturii cereri de aparare a independentei procurorilor din Directia Nationala Anticoruptie atunci cand au existat atacuri sau presiuni prin declaratii publice asupra procurorilor sau activitatii directiei si au fost inaintate cereri de aparare a independentei si prestigiului justitiei, ca urmare a aparitiei in mass-media a unor afirmatii denigratoare la adresa corpului procurorilor sau care au adus grave incalcari ale dreptului la imagine a magistratilor procurori”, spune raportul.
