Kremlinul, reacție la acuzațiile României privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale și cazul Georgescu: ”Este același lucru”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

„Nu. Nu corespunde realității. Să ne amintim cum Washingtonul a acuzat Rusia de intervenție în alegeri, de încercări de destabilizare etc. Apoi au recunoscut ei înșiși că nu este așa. În cazul României, este același lucru!”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rbc.ru.

Reacție de la București

”Răspunsul purtătorului de cuvânt al Kremlinului la dosarul instrumentat de Parchetul General este în aceeași notă de manipulare și de negare a dovezilor evidente privind implicarea Rusiei în tentativa de modificare a rezultatului alegerilor din România.

Forțele americane susțin că ar fi doborât mai multe drone iraniene lansate asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz

Coasta vestică a Antarcticii a rămas fără o zonă de gheață marină de dimensiunea Franței. Temperaturile au atins 15,4 grade Celsius

Negarea repetată nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale și acte de urmărire penală. Interferența rusă este documentată; în România, instituțiile își fac treaba și vor prezenta probele în fața judecătorilor.

Aceasta este, de fapt, dovada clară că lupta pentru apărarea democrației nu s-a încheiat ieri odată cu trimiterea în judecată a acestui dosar.

Instituțiile statului – unele vizibile, altele mai puțin vizibile – au lucrat împreună pentru a dezvălui un mecanism complex de război hibrid, construit cu sprijin rusesc și orientat direct spre destabilizarea societății și influențarea alegerilor.

România a fost ținta principală a unor campanii hibride masive, cu scopul de a influența alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, dar și de a destabiliza mai larg ordinea publică și instituțiile statului. Și vor mai fi alegeri. Iar asta înseamnă că amenințarea nu a dispărut.

Este, de fapt, un caz-școală. Un exemplu de coordonare și reacție instituțională din care multe state europene vor avea de învățat.

România trebuie să continue să demonstreze prin fapte că are anticorpii democratici necesari și să transmită un semnal clar că nu are nimic de învățat din ”înțelepciunea rusească”.

Democrația în România nu este pasivă: se apără, se adaptează și răspunde ferm atunci când este atacată”, a transmis președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.

Acuzațiile procurorului general

Procurorul general Alex Florența a explicat, marți, modurile prin care s-au derulat atacuri hibride asupra țării noastre, de care s-ar fi folosit și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, arătând că România a fost ținta ‘predilectă’ a unor astfel de campanii ample în contextul scrutinelor din anul 2024, ‘actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice’.

‘Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia (…) că România a fost ținta predilectă a unor campanii ample hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților și diluarea gradului de coeziune la nivelul populației.

Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de micro-targetare a populației, dezinformare și influențarea electoratului’, a declarat Alex Florența, în cadrul unei conferințe de presă în care prezentat concluziile anchetelor efectuate la nivelul Parchetului General în ultimele luni privind modurile în care s-au derulat evenimentele din toamna anului 2024 din preajma scrutinului pentru alegerea președintelui țării.

Potrivit acestuia, atacurile hibride au exploatat vulnerabilitățile audiențelor naționale atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației.

‘S-a evidențiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilitățile audiențelor naționale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației, în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audiențe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral. Este esențial să înțelegem în acest context modul în care s-a derulat și se derulează în continuare războiul hibrid care afectează România de ceva timp’, a subliniat Florența, citat de Agerpres.

Procurorul general a explicat că războiul hibrid din prezent, prin comparație cu războiul tradițional, este ‘mult mai insidios, mult mai perfid’, dar cu rezultate mult mai ample de influențare a modului de derulare a vieții sociale-economice a unui stat.

‘Pentru că este un termen foarte uzitat în spațiul public, dar insuficient explicat pentru a fi înțeles pe deplin, lucrurile care trebuie transmise opiniei publice, care asociază, probabil, cel mai adesea, termenul de război hibrid în general doar unei idei de dezinformare, sunt că războiul hibrid în momentul de față, prin comparație cu războiul tradițional, cel care este mult mai evident, mai transparent prin prisma rezultatelor materiale pe care le produce, este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate de influențare a modului de derulare a vieții sociale-economice a unui stat mult mai ample, pentru că el presupune folosirea în paralel, împreună sau separat, dar în mod clar coordonat a mai multor tipuri de instrumente care vizează un stat – fie că vorbim de diferite instrumente economice, administrative, de atacuri cibernetice, acțiuni secrete destabilizatoare pentru ordinea publică a statului respectiv, subversiune politică și, desigur, dezinformarea și propaganda’, a arătat Alex Florența.

Conform procurorul general, în 2024, s-au lansat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.

‘Să nu uităm că în 2024 atacurile cibernetice rusești s-au intensificat asupra instituțiilor și companiilor românești. (…) Cu referire strictă la procesul electoral derulat anul trecut trebuie să avem în vedere că s-au derulat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice lansate asupra infrastructurii electorale, care au urmărit obținerea unor credențiale, în special din partea autorității electorale centrale și a Biroului Electoral Central, (…) multe dintre acestea fiind ulterior diseminate în grupuri de Telegram din infrastructura rusească’, a explicat Florența.

Întrebat dacă fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a beneficiat de campaniile hibrid, Alex Florența a răspuns afirmativ.

‘Da, clar, beneficiarul acestei campanii de influențare, de dezinformare și de creare artificială a unui trend în viralizarea mesajelor candidatului independent a fost făcută cu certitudine în sprijinul acestuia’, a indicat procurorul general.

El a mai declarat că acţiunile destabilizatoare care pot părea elemente izolate sunt parte a unei campanii coordonate care vizează România, dar şi alte state din estul Europei.

”Reamintim cu această ocazie situaţia din 2024 a cetăţeanului columbian, arestat pentru că pătrunsese în România sub coordonarea unei persoane certe din Rusia cu intenţia de a arunca în aer obiective situate în proximitatea unui complex din judeţul Ilfov, unde se afla un depozit de deşeuri degenerabile, precum şi două sonde de extracţie a petrolului şi o staţie de măsurare a gazelor naturale”, a explicat Alex Florenţa.

El a precizat că acţiuni similare au avut loc în Cehia şi Polonia.

”De remarcat faptul că situaţii similare se regăsesc în aceeaşi perioadă şi în alte state din estul Europei când din nou atât în Praga, în Cehia cât şi în Polonia, atunci acele acţiuni având rezultatul scontat, producând un atac asupra unor infrastructuri de multe ori critice şi în toate acestea sunt implicate tot cetăţenii columbieni. Ceea ce ne arată din investigaţiile efectuate, faptul că în spatele acestor atacuri coordonate, destabilizatoare la nivelul ordinii publice interne, se află o coordonare din partea unui actor statal străin şi cu coordonarea directă a acestor persoane politice angrenate şi angajate în special din zona Americii de Sud, pătunderea în ţările din estul Europei şi derularea acestui tip de atac”, a afirmat procurorul general al României.

El a subliniat că o altă componentă a războiul hibrid este subversiunea politică care poate îmbrăca diferite componente.

”Vorbim, pe de o parte, de cultivarea atentă şi de multe ori sub limita de detecţie a unor reţele de afaceri mass-media, dar şi surse politice interne, apte să influenţeze într-o formă sau alta deciziile guvernamentale. Ne amintim de relaţiile şi de vizitele făcute la ambasada Rusiei şi dezvoltate în ultimii doi ani de zile de mai mulţi parlamentari români. Dar un element important care se regăseşte în spaţiul românesc este în momentul de faţă şi instrumentarea grupărilor extremiste româneşti. Ţinem minte de asemenea de cazul Marian Moţoc, un personaj trimis în judecată de către Parchet anul acesta şi care intrase în legături de coordonare directă cu Ambasada Federaţiei Ruse la acel moment, în speţă cu ataşatul militar rus”, a mai declarat Alex Florenţa.

De asemenea, el a explicat că în noiembrie 2024, la nivelul comunităţilor extremiste, s-a constatat o intensificare a mesajelor instigatoare la ură şi violenţă.

”Trebuie să avem în vedere faptul că, începând în cursul lunii noiembrie 2024, la nivelul comunităţilor extremiste, s-a constatat o intensificare a narativelor şi mesajelor instigatoare la ură şi violenţă, asociate campaniei de promovare a unui candidat independent şi au creat un climat de panică la nivelul societăţii. Această creştere a volumului de conţinut instigator la acţiuni violente a fost iniţiată încă din perioada primului tur al alegerilor, evoluţia realizându-se însă în mod sistematic prin promovare de elemente de conţinut de instigare la ură, generate prin intermediul inteligenţei artificiale”, a mai transmis procurorul general.

El a precizat că acest narativ corespunde tiparului în care acţionează Federaţia Rusă.

”Acest tip de narative şi modalitatea de realizare a conţinutului online corespund tiparului acţional al Federaţiei Ruse, fiind semnalate şi în alte state, precum Moldova sau Georgia. De asemenea, au fost utilizate canale de propagandă pro-ruse, după cum vom vedea promovarea acestor elemente de conţinut”, a explicat Alex Florenţa.

El a precizat că şi la nivelul reţelelor de socializare au fost identificate mesaje instigatoare la ură şi la acţiuni violente.

”Nu în ultimul rând la nivelul reţelelor de socializare, au fost identificate mesaje instigatoare la ură la acţiuni violente, inclusiv împotriva autorităţilor, majoritatea ameninţărilor fiind conturate în jurul ideii de revoltă generală, mesajele conţinând sintagme care explotau sentimente nostalgice refăcând majoritar trimiterea la Revoluţia din Decembrie 1989. Este o inflaţie de astfel de mesaje în zona online, create cu inteligenţa artificială, lucru care dovedeşte un comportament absolut artificial, dar care generează o tensiune, o stare de efervescenţă în rândul colectivităţilor cărora le sunt adresate şi, evident, aceste mesaje sunt ulterior preluate şi viralizate din intermediul diferitor grupuri extremiste din plan naţional”, a declarat procurorul general.

El a exemplificat această situaţie cu hashtag-ul Revoluţiei.

”Este un hashtag în spatele căruia au fost viralizate o întreagă gamă de mesaje de acest tip, incitatoare la ură şi la violenţă, în preajma primului jur al legilor prezidenţiale. Este un hashtag care provine şi este lansat undeva din infrastructura rusă de pe canalele de Telegram. El este ulterior viralizat printr-o întreagă infrastructură de sprijin. El este asociat în mod automat cu două dintre hashtag-urile fostului candidat independent şi ajunge la un vârf de viralizare la peste 1.800.000 de vizualizări zilnic şi la 176 de videoclipuri postate zilnic, toate cu acelaşi tip şi cu aceeaşi variantă de mesaj”, a afirmat Alex Florenţa.

Procurorul general a precizat că din 27 noiembrie 2024 a fost constatată o intensificare a campaniei de promovare a candidatului independent la alegerile prezidenţiale.

”Analizele efectuate au arătat că începând cu 27 noiembrie s-a constatat o intensificare a campaniei promovare a candidatului la prezidenţiale la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narative de dezinformare, care asigură legătura dintre comunitatea prorusă şi alte comunităţi generatoare de riscuri pentru ordinea publică, în special grupări extremiste şi conspiraţioniste.

Au fost identificate astfel narative prin care este promovat candidatul la nivelul a peste 40 de grupuri de acest tip şi au totalizat peste 1.300.000 de membri. Ei bine, toate aceste acţiuni de promovare a conţinutului instigator la ură relevă un comportament artificial, după cum spuneam, intensitatea efervescenţelor din plan social, cu volumul acela uriaş de conţinut de acest tip, fiind vădit disproporţionat faţă de manifestările din spaţiul public, din spaţiul real fizic. Se conturează astfel ipoteza certă influenţării spaţiului informaţional în vederea amplificării unor stări de nemulţumire valorificabile apoi prin generarea de acţiuni stradale de amploare”, a declarat procurorul general.

El a prezentat şi modul în care a fost targetată populaţia românească pentru identificarea anumitor narative receptibile.

”Trebuie să înţelegem faptul că ecosistemul online utilizat în momentul de faţă de actori din Federaţia Rusă priveşte o gamă largă de instrumente, plecând de la site-uri şi componente de mass media de stat tradiţionale, care răspândesc, încep să creeze anumite ştiri şi se vor regăsi şi în România şi răspândirea ulterioară prin diferite site-uri şi bloguri create în special pentru crearea şi răspândirea acestui conţinut. Sunt utilizate, de asemenea în acest instrumentar ferme de troli, pentru cei care nu înţeleg ce sunt acestea vorbim de conturi false, cele care imită un cont oficial, şi care se pretind utilizatori autentici şi reţele întregi de boţi. Aceştia sunt instrumente prin care se amplifică artificial vizibilitatea unui anumit conţinut, fie prin comentarii fie prin click-uri de satisfacţie şi aşa mai departe”, a mai declarat procurorul general.