Kryptos, sculptura CIA cu un mesaj codificat pe care nimeni nu l-a putut rezolva deocamdata. „Ceea ce am scris au fost indicii pentru un mister si mai mare”
Intr-o curte din complexul CIA din Langley, statul american Virginia, exista o sculptura misterioasa numita „Kryptos”. Instalata in 1990 de artistul Jim Sanborn, Kryptos este o sculptura mare, in forma de unda, din cupru, care contine 1.800 de caractere care, la prima vedere, par a fi combinatii aleatorii, potrivit allthatsinteresting.com.
Si totusi nu sunt aleatorii. Kryptos contine de fapt patru mesaje distincte criptate, dintre care trei au fost sparte pe parcursul celor trei decenii de cand a fost instalat Kryptos. Al patrulea nu a fost inca rezolvat.
Dar chiar si sectiunile mesajului lui Kryptos care au fost sparte ii face pe multi sa se intrebe care este scopul sculpturii.
In ultimii ani, Sanborn a oferit cateva indicii despre ce ar putea insemna al patrulea pasaj al lui Kryptos, dar nimeni nu a reusit sa rezolve cu succes acest puzzle tentant.
Herbert James Sanborn, mai cunoscut sub numele de Jim Sanborn, s-a nascut in Washington, D.C., la 14 noiembrie 1945. In 1969, a absolvit Colegiul Randolph-Macon cu o dubla specializare in istoria artei si sociologie, obtinand ulterior diploma de master in sculptura de la Institutul Pratt in 1971. Lucrarile lui Sanborn au fost prezentate intr-un numar de muzee prestigioase.
In 1990, Sanborn a prezentat CIA o piesa numita „Kryptos” cuvantul grecesc pentru „ascuns”. Si dupa cum sugereaza si numele, semnificatia lui Kryptos a ramas ascunsa de atunci.
Jim Sanborn a scris insusi mesajele in Kryptos. Aceste mesaje sunt ascunse de o serie de mesaje codificate din ce in ce mai elaborate. La acea vreme, doar Sanborn si fostul director CIA William H. Webster aveau solutia mesajelor criptate.
„Toata lumea vrea sa stie ce scrie”, a spus Sanborn pentru Los Angeles Times in 1991. „Sunt acolo tot timpul. Sunt grupuri de oameni in costume de culoare inchisa care arata spre ea si se pun in genunchi, incercand sa-si dea seama ce inseamna. Unii fac fotografii. Un tip a copiat totul pe hartie.”
Sanborn a spus atunci ca un „prieten al unui prieten” i-a spus ca agentii CIA au fost din ce in ce mai frustrati de incapacitatea lor de a sparge codul, ajungand chiar si sa trimita copii ale mesajului agentilor de la Agentia Nationala de Securitate (NSA) pentru a incerca sa-l descifreze folosind supercomputerul Cray al NSA.
Potrivit lui Sanborn, mesajul sculpturii este in traditia CIA a secretului pe mai multe niveluri. Include un sistem de cifruri conceput de criptograful francez din secolul al XVI-lea Blaise de Vigenere, cunoscut sub numele de tabelul Vigenere, printre alte coduri create cu ajutorul fostului criptograf CIA Edward Scheidt.
„El a dezvoltat ceva ce i-a uimit cu adevarat”, a spus Sanborn. „Unele parti pot fi descifrate in cateva saptamani sau luni, dar alte parti nu pot fi niciodata descifrate fara cunostintele pe care le are Webster. El are cheia codului si poate intelege cu usurinta totul.”
Desigur, dificultatea de a sparge codurile incorporate in Kryptos nu a facut decat sa sporeasca notorietatea sculpturii. Si de-a lungul anilor, bucati semnificative din mesajul sculpturii au fost descifrate, desi traducerea celei de-a patra sectiuni a ramas evaziva.
A fost nevoie de aproximativ opt ani pentru ca cineva sa se prezinte si sa spuna ca a rezolvat o parte din mesajul lui Kryptos. In 1998, fizicianul CIA David Stein a convocat o intalnire pentru a anunta ca a rezolvat primele trei pasaje din mesajul derutant al sculpturii.
Potrivit revistei Smithsonian, aproximativ 250 de oameni s-au prezentat pentru a auzi ceea ce Stein a gasit folosind doar „creion si hartie”. Aproximativ in aceeasi perioada, un informatician pe nume Jim Gillogly a creat programe de calculator pentru a ajuta la spargerea codului, care este compus din cifruri clasice, plus cateva greseli ciudate de ortografie si caractere suplimentare pe care Sanborn le-a lasat intentionat pentru a-i trimite pe cai gresite pe cei care incearca sa descifreze mesajele.
Primul pasaj din Kryptos spune:
„Intre umbrirea subtila si absenta luminii se afla nuanta inqlusion”.
Inqlusion a fost o scriere gresita intentionata a cuvantului „iluzie”.
Al doilea pasaj este putin mai lung:
„Era total invizibil Cum e posibil? Au folosit campul magnetic X al Pamantului
Informatiile au fost adunate si transmise subteran intr-o locatie necunoscuta X
Langley stie despre asta? Ar trebui este ingropat acolo undeva X
Cine stie locatia exacta? Doar WW Acesta a fost ultimul lui mesaj X
Treizeci si opt de grade cincizeci si sapte minute sase virgula cinci secunde nord
Saptezeci si sapte de grade opt minute patruzeci si patru de secunde vest X
Stratul doi”
„WW” din acest pasaj este o referire directa la Webster.
Al treilea pasaj, de asemenea destul de lung, include o alta referire, de data aceasta la egiptologul Howard Carter, omul care a deschis mormantul regelui Tutankamon.
„Incet disperat incet resturile resturilor de trecere care impovarau partea inferioara a usii au fost indepartate cu mainile tremurande am facut o mica bresa in coltul din stanga sus si apoi largind putin gaura, am introdus lumanarea si am privit aerul fierbinte care iesea din camera care a facut ca flacara sa palpaie, dar imediat detaliile camerei din interior au aparut din ceata X
Poti vedea ceva q”
Sanborn a spus ca descifrarea lui Kryptos a durat mult mai mult decat se astepta initial. El a presupus ca primele trei pasaje vor fi rezolvate in cativa ani, iar al patrulea, cel mai dificil pasaj, intr-un deceniu. Dar dupa trei decenii, sensul celui de-al patrulea pasaj este inca un mister, iar Sanborn a trebuit acum sa ia in considerare fptul ca misterul i-ar putea supravietui.
La un moment dat, s-a gandit chiar sa scoata la licitatie solutia si sa doneze banii pentru cercetarea climatica. Apoi, in ianuarie 2020, a oferit un alt indiciu pentru a incerca sa ii ajute pe potentialii spargatoare de coduri sa rezolve puzzle-ul. El a facut acelasi lucru in 2010 si 2014, dar indiciul din 2020, a spus el, va fi ultimul.
In mod surprinzator, a patra sectiune a Kryptos este de fapt cea mai scurta, avand doar 97 de caractere. Totusi, asta nu a facut-o mai usor de spart. De fapt, concizia sa „ar putea prezenta, in sine, o provocare de decriptare”, a declarat Edward Scheidt, criptograful care l-a ajutat pe Sanborn sa elaboreze codul, pentru The New York Times.
Pentru a spori dificultatea celui de-al patrulea pasaj al lui Kryptos, textul din aceasta sectiune foloseste, de asemenea, o tehnica de mascare, ascunzand si mai mult mesajul. Nici macar nu este complet clar ce tehnica de mascare au folosit Sanborn si Scheidt.
Cateva pietre si bucati de lemn blocheaza textul complet al Kryptos din fotografii, ceea ce il face mai dificil de descifrat.
Sanborn a primit nenumarate e-mailuri si scrisori de-a lungul anilor de la potentiali spargatoare de coduri, fiecare sperand ca a rezolvat in sfarsit puzzle-ul, dar, desigur, niciunul nu a facut-o. Pe masura ce timpul a trecut, Sanborn a decis sa ofere cateva indicii pentru a-i ghida pe viitorii criptografi.
Primul indiciu a venit in 2010. Era un singur cuvant, „BERLIN”, care se afla pe pozitiile 64-69 in pasajul final. In 2014, Sanborn a dezvaluit cuvantul „CEAS”, care ocupa locurile 70-74.
Indiciul final, la pozitiile 26-34, este „NORD-EST”. In cei trei ani de cand Sanborn a dezvaluit indiciul, puzzle-ul inca nu a fost rezolvat.
Chiar daca va fi descifrat, urmeaza mai multe puzzle-uri. Dupa cum a explicat Sanborn, descifrarea codului este doar o parte.
„Vor putea citi ceea ce am scris, dar ceea ce am scris este un mister in sine”, a spus Sanborn. „Mai sunt lucruri pe care trebuie sa le descopere odata ce este descifrat. Sunt lucruri acolo pentru care nu vor descoperi niciodata adevaratul sens. Oamenii vor spune mereu: `Ce a vrut sa spuna cu asta?` Ceea ce am scris au fost indicii pentru un mister si mai mare.”
