Discuția a pornit de la parcursul european al Republicii Moldova și de la comparația cu procesul de reunificare a Germaniei. Fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a sugerat că Moldova ar putea urma un model de tip „RDG”, făcând referire la reunificarea Germaniei de Est și de Vest, și a ridicat întrebarea dacă un scenariu similar ar fi posibil pentru Chișinău.
În răspunsul său, Maia Sandu a subliniat că prioritatea Republicii Moldova rămâne integrarea în Uniunea Europeană, menționând sprijinul popular exprimat inclusiv prin referendum. Totuși, ea a precizat că evoluțiile politice și sociale ar putea, în anumite condiții, deschide discuții mai largi în societate.
„Avem mai mult sprijin popular pentru integrarea în Uniunea Europeană. Acest lucru a fost demonstrat la referendum. Continuăm drumul european și am livrat angajamentele asumate. Dar asta nu înseamnă că nu putem avea un sprijin mai mare pentru unificarea cu România dacă, la un moment dat, moldovenii vor vedea că UE nu se mișcă suficient de repede”, a declarat șefa statului, citată de Ziarul de Gardă.
Ea a adăugat că autoritățile de la Chișinău vor continua să depună eforturi pentru a menține stabilitatea și securitatea țării, precum și pentru a păstra Republica Moldova pe traiectoria „lumii libere”.
Discuția a luat o turnură neașteptată în momentul în care președintele Muntenegrului, Jakov Milatovici, unul dintre moderatorii panelului a făcut o remarcă legată de o posibilă carieră politică a Maiei Sandu în România, afirmând că „poate Maia într-o zi devine președinta României”.
Președinta Republicii Moldova a reacționat imediat, respingând ideea: „Nu despre asta e vorba”.
Moderatorul a continuat, afirmând că aceasta „ar fi o mare președintă”, indiferent de statul pe care l-ar conduce, stârnind aplauze în rândul celor prezenți la eveniment.
Declarațiile au fost făcute în cadrul vizitei oficiale pe care Maia Sandu o efectuează în Estonia. La Tallinn, ea a fost primită de președintele eston Alar Karis, iar programul vizitei include întâlniri cu premierul Kristen Michal, președintele Parlamentului Lauri Hussar și ministrul de externe Margus Tsahkna.