Fostul ministru de Externe și consilier prezidențial Cristian Diaconescu a atras atenția asupra limitelor mandatului cu care președintele Nicușor Dan participă la reuniunea Consiliului Păcii organizat la Washington, la inițiativa liderului american Donald Trump.
Potrivit acestuia, șeful statului român are competența de a discuta exclusiv problematica legată de Fâșia Gaza, în baza unei rezoluții internaționale deja adoptate.
Declarațiile au fost făcute la postul de televiziune Digi24, în contextul dezbaterilor privind oportunitatea participării României la această structură internațională, în condițiile în care unele state europene au refuzat să se alăture demersului.
Diaconescu a subliniat că abordarea României trebuie să fie una pragmatică și centrată pe interesul național, nu pe considerente de imagine sau de aliniere automată la pozițiile altor actori internaționali.
„Nu trebuie să gândim în termeni de stat mic sau mare, nici de stat care câștigă simpatie prin aliniere. Trebuie să gândim ca un stat inteligent, care își urmărește propriile interese”, a explicat fostul diplomat.
Contextul participării României la Consiliul Păcii este legat de o rezoluție adoptată în noiembrie 2025 de Consiliul de Securitate al ONU, privind un proces în 20 de puncte pentru reconstrucția și administrarea Fâșiei Gaza. Rezoluția a fost susținută de majoritatea membrilor, cu două abțineri notabile – Federația Rusă și China – și a fost inițiată de Statele Unite.
Ulterior, Donald Trump a anunțat constituirea unui Consiliu al Păcii care să contribuie la implementarea acestei rezoluții și să coordoneze eforturile internaționale privind stabilizarea regiunii. România participă la reuniunea de la Washington în calitate de observator, iar, potrivit lui Diaconescu, există deja un aport concret al țării noastre în ceea ce privește sprijinul acordat Fâșiei Gaza.
Fostul ministru a precizat însă că mandatul președintelui este strict legat de acest subiect. În situația în care Consiliul ar extinde agenda către alte teme sau ar căpăta o structură instituțională permanentă, ar fi necesară o procedură internă suplimentară. Mai exact, orice discuție despre apropierea sau aderarea la o eventuală organizație internațională rezultată din acest consiliu ar necesita evaluări juridice și diplomatice riguroase.
Diaconescu a explicat că o eventuală extindere a mandatului ar presupune analiza Ministerului Afacerilor Externe cu privire la compatibilitatea cu tratatele și obligațiile internaționale deja asumate de România. De asemenea, ar trebui evaluată carta noii structuri și clarificate aspecte legate de membership, contribuții financiare și eventuale angajamente suplimentare în domeniul securității.
În cazul în care participarea ar implica obligații financiare sau modificări ale angajamentelor existente, ar deveni necesară ratificarea prin Parlament, conform cadrului legal în vigoare. Astfel, președintele nu ar putea continua discuțiile privind o posibilă aderare fără un mandat explicit acordat de legislativ.
În opinia lui Diaconescu, implicarea externă trebuie să fie rezultatul unei decizii strategice bine cântărite, care să reflecte atât interesele naționale, cât și respectarea strictă a cadrului constituțional.