La doi ani de la preluarea puterii de catre talibani, femeile afgane sunt „sterse din societate, din viata, din tot”
Cand Zahra se gandeste la viata ei de dinainte de vara anului 2021, pare o alta realitate, relateaza CNN. In calitate de studenta in Afganistan, avea „o multime de prieteni”.
„Eram fericiti impreuna”, isi aminteste ea. „Invatam, uneori ne adunam impreuna … ne plimbam cu bicicleta”.
Zahra, in varsta de 20 de ani, nu se mai plimba cu bicicleta. Nici nu mai merge la scoala, nici nu mai iese afara fara sa-si acopere fata si nici nu-si mai vede prietenii care au fugit din tara. Tot ce poate face, spune ea, este sa stea acasa si sa se ingrijoreze in legatura cu un viitor care s-a destramat sub ochii ei.
„Cand stau in fata oglinzii, cand ma uit la mine, vad doar o alta Zahra decat cea de acum doi ani”, a spus ea. „Ma simt trista pentru trecutul meu”.
Marti se implinesc doi ani de cand Kabulul a cazut in mainile talibanilor, care au preluat controlul Afganistanului pe fondul retragerii haotice si controversate a Statelor Unite din aceasta tara, dupa aproape 20 de ani de lupte.
Talibanii, care nu sunt recunoscuti de majoritatea tarilor din lume, au declarat ziua de marti sarbatoare nationala. Aceasta zi este „plina de onoare si mandrie pentru afgani”, a declarat pentru CNN purtatorul de cuvant adjunct al talibanilor, Bilal Karimi.
„Afganistanul a fost eliberat de ocupatie, afganii au reusit sa isi recastige tara, libertatea, guvernul si vointa. Singura modalitate de a rezolva problema este intelegerea si dialogul, presiunea si forta nu sunt logice”, a adaugat el.
Dar a sarbatori este ultimul lucru pe care multe femei afgane precum Zahra – pe care CNN o identifica doar cu prenumele din motive de siguranta – doresc sa il faca, in timp ce viata sub regimul taliban devine din ce in ce mai represiva si brutala.
Si, avertizeaza activistii, lucrurile ar putea doar sa se inrautateasca pe masura ce lumea priveste in alta parte, obosita de razboaiele din Afganistan, care dureaza de zeci de ani, si prea preocupata de propriile probleme interne. In tot acest timp, ajutorul extern din ce in ce mai mic inseamna ca milioane de afgani se lupta cu seceta, foametea si bolile, intr-o criza despre care expertii ONU in domeniul drepturilor omului au declarat saptamana aceasta ca se agraveaza.
„Nu mai exista libertatea femeilor”, a declarat Mahbouba Seraj, o activista afgana pentru drepturile femeilor si nominalizata la Premiul Nobel pentru Pace 2023.
„Femeile din Afganistan sunt sterse incet-incet din societate, din viata, din tot – opiniile lor, vocile lor, ce gandesc, unde se afla.
Atunci cand talibanii, un grup islamist radical care a condus anterior Afganistanul in anii 1990, au preluat puterea in 2021, s-au prezentat initial ca o versiune mai moderata a fostului sau stat, promitand chiar ca femeilor li se va permite sa isi continue educatia pana la universitate.
Dar, de atunci, au luat masuri drastice in schimb, inchizand scolile secundare pentru fete, interzicand femeilor sa mearga la universitate si sa lucreze in ONG-uri, inclusiv la Natiunile Unite, restrictionand calatoriile acestora fara un insotitor masculin si interzicandu-le accesul in spatii publice precum parcurile si salile de sport.
Femeile nu mai pot lucra in majoritatea sectoarelor – si au primit o noua lovitura luna trecuta, cand talibanii au inchis toate saloanele de infrumusetare din intreaga tara. In acest sector lucrau aproximativ 60.000 de femei, multe dintre ele fiind singurele intretinatoare ale gospodariei lor, ceea ce a creat si mai multe probleme pentru familiile care se straduiau deja sa se descurce.
Pentru femei tinere ca Zahra, rasturnarea brusca a vietii de zi cu zi este deosebit de devastatoare, in timp ce acestea ajung la maturitate si isi dezvolta visele pentru viitor. Ii place arta si isi dorea sa devina designer sau sa isi deschida propria afacere, dar nimic din toate acestea nu mai pare posibil in Afganistan.
„Am 20 de ani si este timpul sa studiez, sa ma educ”, a spus ea. „Dar nu mi se permite. Stau doar in casa mea. Imi fac griji pentru viitorul meu, al surorilor mele, si imi fac griji pentru viitorul tuturor femeilor din Afganistan.”
Neputand sa iasa prea mult afara, ea incearca sa isi ocupe timpul acasa pictand, citind carti si urmand orice cursuri online disponibile. Dar se simte sufocata, ca si cum ar fi in inchisoare, spune ea.
„Nu ma pot concentra pentru ca vad situatia, sora mea sta acasa, toate fetele stau in casa lor. Nu pot face nimic”.
De asemenea, aceasta situatie a avut un impact grav asupra sanatatii mintale, cu rapoarte raspandite de depresie si sinucidere, in special in randul adolescentelor care au fost impiedicate sa urmeze o educatie, potrivit unui raport al ONU de luna trecuta, intocmit dupa o vizita de o saptamana in Afganistan.
Aproape 8% dintre persoanele intervievate cunosteau o fata sau o femeie care a incercat sa se sinucida, se arata in raport. Restrictiile si dificultatile economice au dus, de asemenea, la o crestere a violentei domestice si la casatoria fortata a fetelor, se arata in raport.
Talibanii au afirmat in repetate randuri ca femeilor li se permite sa lucreze in anumite sectoare atata timp cat respecta „valorile islamice”.
Zabiullah Mujahid, un alt purtator de cuvant al talibanilor, a recunoscut ca exista inca o „problema in ceea ce priveste educatia fetelor”, afirmand ca grupul doreste sa „pregateasca terenul pentru regulile si reglementarile islamice” si sa stabileasca un „mediu sigur pentru educatia lor”.
De asemenea, el a afirmat ca „femeile lucreaza in mod activ in sanatate, educatie, departamentele de politie, birourile de pasapoarte, aeroporturi si asa mai departe”.
Dar organizatiile non-profit si expertii spun ca acest lucru este departe de adevar, iar gaura imensa este deosebit de evidenta in sectorul sanatatii.
In conformitate cu regulile talibanilor, femeile pot primi asistenta medicala doar de la alte femei – dar interdictia privind invatamantul superior pentru femei inseamna ca toate studentele la medicina nu au putut sa-si termine studiile si sa absolve, creand o lipsa de medici, moase si asistente medicale de sex feminin atat de necesare.
„(Talibanii) par sa se simta perfect confortabil cu ideea ca femeile si fetele aproape sigur mor deja din cauza lipsei de profesionisti in domeniul sanatatii, din cauza politicilor lor”, a avertizat Heather Barr, director de asociere al diviziei pentru drepturile femeilor de la Human Rights Watch.
Comunitatea internationala a condamnat pe scara larga modul in care talibanii trateaza fetele si femeile, iar organismul ONU pentru drepturile omului a indemnat saptamana aceasta grupul sa introduca reforme si sa respecte libertatile femeilor.
Insa aceste mesaje nu au reusit sa forteze schimbarea, iar atentia globala a disparut in mare parte – lasand multi afgani sa se simta furiosi si abandonati de lume.
„Tinerii din Afganistan striga incercand sa atraga atentia lumii asupra lor si asupra situatiei razboiului, a femeii din Afganistan”, a declarat Seraj, activist pentru drepturile femeilor.
Zahra a spus ca se intreaba de ce alte tari par sa se multumeasca sa priveasca in alta parte. „Ele se simt confortabil – copiii lor, fiicele lor, surorile lor merg la scoala”, a spus ea. „Dar… exista fete si femei in acest colt de lume, ele sunt pur si simplu ignorate de lume si nu pot face nimic”.
Dupa preluarea puterii de catre talibani, SUA si aliatii sai au inghetat aproximativ 7 miliarde de dolari din rezervele valutare ale tarii si au taiat finantarea internationala. Aceasta masura a paralizat o economie deja puternic dependenta de ajutor, milioane de afgani ramanand fara locuri de munca, angajatii guvernamentali ramanand fara salariu, iar pretul alimentelor si al medicamentelor a crescut vertiginos.
Anul trecut, SUA au infiintat un fond de asistenta economica de 3,5 miliarde de dolari cu activele inghetate – dar oficialii au declarat ca nu vor elibera banii in mod iminent unei institutii din Afganistan, ci vor trece printr-un organism extern, independent de talibani si de banca centrala a tarii.
Ajutorul umanitar a secat si mai mult in ultimele luni, dupa ce talibanii au interzis femeilor sa lucreze in ONG-uri. Numeroase organizatii, inclusiv ONU, au fost nevoite sa suspende programe sau operatiuni critice in tara.
In tot acest timp, activistii se tem ca talibanii ar putea fi treptat acceptati pe scena mondiala – chiar daca nu sunt recunoscuti pe scara larga ca un guvern legitim si nu controleaza sediul ONU din Afganistan.
„Se pozeaza in fotografii cu diplomati zambitori, se urca in avioane private pentru a zbura la intalniri importante la nivel inalt, unde oamenii le intind covoare rosii”, a spus Barr. „Li se permite sa preia controlul ambasadelor intr-un numar tot mai mare de tari. Asa ca, din punctul lor de vedere, cred ca totul merge destul de bine.”
Situatia disperata inseamna ca peste 1,6 milioane de afgani au fugit din tara din 2021, potrivit ONU. Chiar si acesti refugiati se confrunta cu un viitor plin de incertitudine, multi dintre ei asteptand inca sa fie admisi in SUA si in alte natiuni occidentale, in timp ce unii au asteptat atat de mult incat au fost deportati cu forta inapoi in Afganistan si au fost nevoiti sa se ascunda.
„Singurul motiv pentru care ma aflu in Afganistan si raman aici este sa fiu alaturi de surorile mele si sa incerc sa le ajut”, a declarat Seraj, activista pentru drepturile femeilor. „Nu mi-am pierdut speranta. Dar cu fiecare pas si cu fiecare decizie, vad ca devine din ce in ce mai dificil.”
Iar pentru tinerii afgani care spera sa pastreze ceea ce a mai ramas din viitorul lor, fuga pare a fi singura optiune ramasa.
„Desigur, toata lumea iubeste sa fie in propria tara, pentru ca acesta este orasul nostru natal. Dar cred ca nu avem de ales sa ramanem aici”, a spus Zahra. „Trebuie sa decid in legatura cu viitorul meu. Asa ca cea mai buna cale este sa parasesc tara.”
