Laureatii Premiului Nobel pentru Pace 2022: o organizatie interzisa in Rusia si activisti din Ucraina si Belarus
Activistul belarus Ales Bialiatki, organizatia rusa de aparare a drepturilor omului Memorial si organizatia ucraineana Centrul pentru Libertati Civile sunt laureatii Premiului Nobel pentru Pace din 2022, pentru eforturile lor de a documenta abuzurile asupra drepturilor omului, a anuntat vineri Comitetul Nobel din Norvegia, potrivit agentiilor internationale de presa.
„Laureatii Premiului pentru Pace reprezinta societatea civila din tarile lor de origine. Ei promoveaza de multi ani dreptul de a critica puterea si de a proteja drepturile fundamentale ale cetatenilor”, a explicat Comitetul Nobel din Norvegia in motivatia sa.
„Au depus eforturi remarcabile pentru a documenta crimele de razboi, abuzurile asupra drepturilor omului si abuzul de putere. Impreuna demonstreaza importanta societatii civile pentru pace si democratie”, se mai arata in motivatie.
„Comitetul Nobel din Norvegia vrea sa onoreze trei campioni remarcabili ai drepturilor omului, democratiei si coexistentei pasnice intre cele trei tari vecine – Belarus, Rusia si Ucraina”, a declarat presedinta sa, Berit Reiss-Andersen.
Curtea Suprema a Rusiei a decis in decembrie 2021 ca cel mai cunoscut grup pentru drepturile omului din tara, Memorial, trebuie sa fie lichidat pentru ca a incalcat legea privind obligativitatea anumitor organizatii sa se inregistreze ca agenti straini, a relatat agentia de stiri RIA, citata de Reuters.
Aceasta decizie incununeaza un an de represiuni impotriva miscarilor de opozitie si a grupurilor de aparare a drepturilor, in care principalul critic al Kremlinului a fost incarcerat, miscarea sa politica a fost interzisa, iar multi dintre aliatii sai au fugit din tara. Moscova sustine ca nu face decat sa aplice legile pentru a contracara extremismul si pentru a proteja tara de influentele straine.
Agentia de stiri Interfax a citat un avocat al organizatiei Memorial – acesta subliniind ca procesul a fost motivat politic – care a declarat ca va face apel, atat in Rusia, cat si la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Infiintat de disidenti proeminenti in ultimii ani ai Uniunii Sovietice, Memorial s-a concentrat initial pe documentarea crimelor din epoca stalinista, iar mai recent s-a pronuntat impotriva represiunii celor care il critica pe Vladimir Putin.
Autoritatile au plasat grupul pe o lista oficiala de „agenti straini” in 2015, o masura care a implicat numeroase restrictii asupra activitatilor sale.
Luna trecuta, procurorii au acuzat Centrul Memorial pentru Drepturile Omului cu sediul la Moscova si Memorial International, structura sa mama, de incalcarea legii privind agentii straini, cerand instantei sa le inchida.
Procurorii au afirmat ca Memorial International a incalcat reglementarile prin faptul ca nu si-a marcat toate mesajele, inclusiv postarile din retelele de socializare, cu eticheta „agent strain”, asa cum prevede legea.
De asemenea, ei au acuzat Memorial ca face apologia terorismului si a extremismului.
Luand cuvantul la audierea finala de marti, un procuror de stat a declarat ca Memorial a organizat campanii mediatice pe scara larga menite sa discrediteze autoritatile ruse, potrivit agentiei de stiri TASS.
Grupul a negat orice incalcari grave si a numit procesele o decizie politica. Acesta a declarat ca membrii sai isi vor continua activitatea chiar daca va fi dizolvat.
Putin a mai spus luna aceasta ca Memorial a aparat organizatii pe care Rusia le considera extremiste si teroriste, iar lista sa de victime ale represiunii politice a inclus colaboratori nazisti.
O mare parte din activitatea Memorial s-a axat pe represiunile efectuate de organismele de securitate ale statului sovietic, inclusiv KGB, unde Putin a fost spion in strainatate.
