Lavrov acuza tarile G7 de „impiedicarea pacii internationale”. Pozitia G7 fata de Rusia si China
Moscova si Beijingul au atacat summitul Grupului celor Sapte (G7) de la Hiroshima, unde liderii marilor democratii au promis noi masuri impotriva Rusiei si au vorbit pe o singura voce despre preocuparile crescande fata de China, scrie CNN.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a criticat sambata G7 pentru ca se complac in „propria maretie” cu o agenda care urmareste sa „descurajeze” Rusia si China.
Ministerul de Externe al Chinei i-a acuzat pe liderii G7 de „impiedicarea pacii internationale” si a declarat ca grupul trebuie sa „reflecteze asupra comportamentului sau si sa schimbe cursul”.
Beijingul a facut „demersuri serioase” catre tara gazda, Japonia, si catre „alte parti” in legatura cu decizia lor de a „defaima si ataca” China, a declarat acesta.
Atat asaltul brutal al Rusiei asupra Ucrainei, cat si modul belicos de abordare a Beijingului au planat asupra reuniunii de trei zile a celor mai importante democratii industrializate din lume, care are loc in Japonia, unde liderul ucrainean Volodimir Zelenski si-a facut o aparitie surprinzatoare, in persoana.
Tarile membre ale G7 au formulat cea mai detaliata pozitie comuna a grupului cu privire la China de pana acum – subliniind necesitatea de a coopera cu cea de-a doua economie a lumii, dar si de a contracara „practicile maligne” si „constrangerile” acesteia, intr-un comunicat comun emis sambata.
De asemenea, liderii s-au angajat sa ia noi masuri pentru a bloca capacitatea Rusiei de a-si finanta si alimenta razboiul si au promis, intr-o declaratie speciala, sa intensifice coordonarea in ceea ce priveste securitatea lor economica.
Acordurile G7 urmeaza unei inaspriri a atitudinii fata de China in unele capitale europene, in ciuda opiniilor diferite privind modul in care trebuie gestionate relatiile cu partenerul economic cheie, considerat de SUA drept „cea mai serioasa provocare pe termen lung la adresa ordinii internationale”.
Contracararea „coercitiei” Chinei
Beijingul a indemnat G7 „sa nu devina complice” la „coercitia economica” americana.
„Comunitatea internationala nu accepta si nu va accepta regulile occidentale dominate de G7 care incearca sa divizeze lumea pe baza ideologiilor si valorilor”, a transmis ministerul chinez de externe.
Tarile membre ale G7 sunt Canada, Franta, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit si Statele Unite. Uniunea Europeana se alatura, de asemenea, in calitate de tara nemembra.
O serie de lideri care nu fac parte din G7 au participat la summit, inclusiv premierul indian Narendra Modi, presedintele indonezian Joko Widodo si premierul australian Anthony Albanese.
Albanese a declarat duminica ca este preocupat „de ceva timp” de activitatea Chinei, inclusiv de activitatile sale militare din Marea Chinei de Sud, si a cerut „transparenta” din partea Beijingului in legatura cu retinerea jurnalistului australian Cheng Lei.
Premierul britanic Rishi Sunak a declarat, de asemenea, duminica, ca China „prezinta cel mai mare risc pentru securitate si prosperitate”, adaugand ca comportamentul sau este „din ce in ce mai autoritar acasa si asertiv in strainatate”.
Imaginea Chinei in Europa a fost grav afectata in ultimele 15 luni, deoarece liderii de acolo l-au urmarit pe Xi Jinping strangand legaturile cu presedintele rus autoritar Vladimir Putin, chiar daca invazia Moscovei a provocat o criza umanitara masiva, iar liderul Moscovei a fost acuzat de crime de razboi de catre o instanta internationala.
Agresiunea militara crescuta a Beijingului fata de Taiwan – tara democrata pe care Partidul Comunist Chinez o revendica ca teritoriu al sau, dar pe care nu a condus-o niciodata – si sanctiunile economice impotriva Lituaniei in urma unui dezacord privind Taiwanul au jucat, de asemenea, un rol in schimbarea sentimentelor.
Preocuparea fata de astfel de incidente s-a reflectat in declaratia G7 privind asigurarea securitatii economice si combaterea coercitiei economice, care nu a mentionat in mod explicit China.
Capacitatea liderilor G7 de a semna o declaratie „atat de specific indreptata impotriva Beijingului” ar fi fost „greu de crezut” in urma cu doi ani, potrivit lui Josh Lipsky, director senior al Centrului de Geoeconomie al think tank-ului Atlantic Council, cu sediul la Washington.
„Concluzia este ca G7 a aratat ca se va concentra din ce in ce mai mult asupra Chinei si va incerca sa mentina o abordare politica coordonata. Aceasta este o evolutie majora”, a spus el.
Razboiul din Ucraina
China si-a mobilizat diplomatii intr-o incercare concertata de a repara legaturile cu Europa, in mare parte prin prezentarea sa ca un potential agent de pace in razboiul din Ucraina, chiar daca aceasta afirmatie a fost intampinata cu scepticism larg raspandit in randul natiunilor occidentale.
Saptamana trecuta, in timp ce liderii europeni se indreptau spre Asia, trimisul special chinez Li Hui si-a inceput propriul turneu european prezentat de Beijing ca un mijloc de promovare a negocierilor de pace.
Li, care a fost trimis dupa ce, la sfarsitul lunii trecute, Xi i-a dat primul telefon lui Zelenski de la invazia rusa, a vizitat Ucraina marti si miercuri, unde a prezentat viziunea Chinei privind o „solutionare politica”.
Aceasta prevede o incetare a focului, dar nu si retragerea mai intai a trupelor rusesti de pe teritoriul ucrainean – un scenariu despre care criticii spun ca ar putea servi la consolidarea acapararii ilegale de teritorii de catre Rusia si contravine planului de pace al Ucrainei.
Calatoria lui Zelensky la G7 in Asia este „o modalitate de a pune presiune asupra Chinei”, potrivit lui Jean-Pierre Cabestan, profesor emerit de stiinte politice la Universitatea Baptista din Hong Kong.
Mesajul catre China este ca aceasta „sa fie mai deschisa in sustinerea unei solutii” care sa se alinieze cu interesele Kievului in ceea ce priveste integritatea sa teritoriala si retragerea trupelor rusesti din Ucraina, a spus el.
Intrebat despre posibilitatea ca China sa joace un rol in incheierea razboiului cu Rusia, un oficial de rang inalt de la Casa Alba a declarat sambata ca SUA spera ca Xi sa vada summitul din aceasta saptamana ca pe un semnal de „hotarare”.
„Am spera ca ceea ce presedintele Xi si (Republica Populara Chineza) extrag din ceea ce au vazut aici… este ca exista o hotarare extrem de mare de a continua sa sprijine Ucraina… si ca China ar putea avea un rol semnificativ in a ajuta la incheierea acestui razboi”, a declarat oficialul.
