Legea anti-Basescu a fost adoptata de Parlament. Basescu ar putea sa piarda toate drepturile de fost presedinte: casa de protocol, SPP, indemnizatie speciala
Camera Deputatilor a decis, marti, ca drepturile acordate persoanelor care au avut calitatea de sef al statului roman sa fie retrase in cazul in care se dovedeste ca acestia au avut calitatea de lucrator sau colaborator al Securitatii.
S-au inregistrat 264 voturi pentru, 3 contra si 11 abtineri.
Deputatii au adoptat, in acest sens, proiectul de lege de modificare a alin.b (3) al art.1 din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de sef al statului roman, in sensul includerii, intre cauzele care determina retragerea drepturilor fostilor presedinti ai Romaniei, a celei vizand existenta dovezii privind calitatea de lucrator sau colaborator al Securitatii.
„Nu beneficiaza de prevederile prezentei legi persoana careia i-a incetat calitatea de sef al statului roman ca urmare a savarsirii unei infractiuni pentru care a fost condamnata definitiv sau ca urmare a demiterii din functie prin referendum si nici persoana despre care s-a constatat definitiv ca a avut calitatea de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia”, prevede textul adoptat, citat de Agerpres.
Conform legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de sef al statului roman beneficiaza pe durata vietii de urmatoarele drepturi: a) folosinta gratuita a unei locuinte de protocol, cu destinatia de resedinta, care cuprinde si un spatiu cu destinatia de cabinet de lucru, incadrat cu un post de consilier si un post de secretar; b) o indemnizatie lunara in cuantum egal cu 75% din indemnizatia acordata Presedintelui Romaniei in exercitiu; c) paza si protectie, precum si folosinta gratuita a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protectie si Paza, potrivit reglementarilor in vigoare.
Camera Deputatilor este for decizional.
Sectia de contencios administrativ de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit pentru 5 noiembrie 2021 inceperea judecarii recursului formulat de Traian Basescu in dosarul in care fostul presedinte a fost declarat in prima instanta colaborator al Securitatii.
Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucuresti – instanta de fond – a admis actiunea CNSAS si a decis ca fostul presedinte Traian Basescu a colaborat cu Securitatea comunista.
Magistratii de la Curtea de Apel Bucuresti au avut nevoie de noua luni pentru a motiva aceasta decizie, iar in iunie 2020, dosarul a ajuns la Instanta suprema – Sectia de contencios administrativ, dupa ce Traian Basescu a formulat recurs.
Aceasta sectie a stabilit un prim termen al procesului pe 16 octombrie 2020, pentru desfasurarea unei proceduri de regularizare.
Ulterior, Sectia de contencios de la Instanta suprema a dispus ca procesul sa inceapa abia la 5 noiembrie 2021, la aproape un an si jumatate dupa ce a primit dosarul de la Curtea de Apel Bucuresti.
Potrivit CNSAS, fostul presedinte Traian Basescu a dat note informative ce ar fi dus la mentinerea in tara a unui coleg de la Marina.
Din documentele depuse in instanta de CNSAS rezulta ca Basescu ar fi avut un ofiter de legatura desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, si ca ar fi dat doua note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborarii cu Securitatea, Traian Basescu a furnizat informatii prin care se denuntau activitati potrivnice regimului totalitar comunist, precum intentia de a pleca in strainatate si relatii cu cetateni straini, existente in notele informative date in 05.05.1975.
„Analizand informatiile furnizate de parat, apreciem ca acestea vizeaza ingradirea dreptului la viata privata (art. 17 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice) si dreptul la libera circulatie (art. 12 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice”, sustinea CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Basescu fata de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave romanesti care plecau in afara granitelor tarii.
In timpul procesului de la Curtea de Apel Bucuresti, Traian Basescu a negat ca ar fi fost colaborator al fostei Securitati.
„Avem puncte de vedere total diferite, eu si CNSAS. Ne va impaca un al treilea, judecatorul”, a spus, atunci, Basescu.
Traian Basescu a precizat in sala de judecata ca nu a stiut ca i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind ca rapoartele sale sunt semnate „capitan Traian Basescu”.
„Nu am stiut ca mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament in care sa-mi fie introdus si un nume conspirativ. (…) Nu am stiut ca Contrainformatiile Militare sunt Securitatea. Am crezut ca e un serviciu al Ministerului Apararii Nationale”, s-a aparat el.
El a precizat ca studentii de la Sectia civila a Institutului de Marina nu aveau interdictia de a lua legatura cu cetateni straini, de a avea relatii cu acestia in afara cadrului profesional. Acesta a amintit ca vara, ca studenti, mergeau la Mamaia, unde se intalneau cu tineri din Cehoslovacia.
„Navele romanesti operau in toate porturile lumii si la Sectia comerciala studentii erau familiarizati si pregatiti pentru contacte cu straini. (…) Niciodata nu am considerat ca acele relatii ale noastre cu studentii cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru ca nimeni nu ne interzicea”, a mentionat Basescu.
