„Legea fugarilor”. Condamnatii care fug din tara vor fi stampilati drept „evadati”. Ministerul Justitiei: „Avem o realitate sociala noua, creste numarul condamnatilor care se sustrag pedepsei”
Ministerul Justitiei a pus in dezbatere publica un proiect de modificare a Codului penal – „o lege a fugarilor” – prin care se propune ca persoanele condamnate definitiv care nu se predau in 7 zile de la pronuntarea sentintei sa primeasca in plus o pedeapsa pentru evadare, de pana la 3 ani.
Elena Udrea, Sorin Oprescu, Dragos Savulescu, Alina Bica, Daniel Dragomir, Cristian Rizea, Marian Zlotea sau fostul deputat UDMR Olosz Gergely se afla pe lista „fugarilor” care au reusit sa paraseasca Romania inainte de a fi condamnati la inchisoare pentru fapte de coruptie.
„Ca raspuns la cresterea numarului de condamnati ‘fugari’, Ministerul Justitiei propune modificarea punctuala a Codului penal, pentru a intari functia de exemplaritate a pedepsei si a apara increderea in Justitie, printr-o ‘lege a fugarilor’. Ca raspuns la numeroasele cazuri in care persoane fata de care s-a dispus o pedeapsa definitiva privativa de libertate se sustrag executarii pedepsei, Ministerul Justitiei a lansat in dezbatere publica un proiect de lege pentru modificarea si completarea art. 285, alineatele 3, 4 si 5, al Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Prezentul proiect de lege nu vizeaza o deficienta a Codului penal in forma sa in vigoare, ci reprezinta o modificare de politica penala in contextul criminologic prezent descris in continuare. Cresterea numarului de condamnati care se sustrag executarii pedepsei penale reflecta o realitate sociala noua, urmare a unui cumul de cauze probabile: resurse financiare considerabile ale unora dintre condamnati, sentimentul impunitatii si mentalitate bazata pe lipsa de respect fata de lege si Justitie”, anunta MJ intr-un comunicat de presa.
Conform MJ, infractiunea de evadare, prevazuta de Legea nr.286/2009 privind Codul penal, a fost conceputa de legiuitor intr-o perioada in care fenomenul sustragerii de la executarea pedepsei dupa pronuntarea hotararii judecatoresti definitive penale nu era raspandit, persoanele fata de care s-au pronuntat hotarari judecatoresti definitive de condamnare la pedepse privative de libertate predandu-se autoritatilor pentru executarea pedepselor in cvasitotalitatea cazurilor, aceasta fiind conduita obisnuita a celor condamnati.
„In contextul in care cazurile de sustragere de la executarea unei pedepse principale erau relativ izolate, au fost apreciate a fi suficiente mecanismele de cooperare judiciara internationala in materie penala – fie ca este vorba de cooperarea cu state membre ale UE (care se face pe baza legislatiei unionale sau pe baze bilaterale), fie de cooperarea cu state terte (caz in care sunt aplicabile conventiile internationale in materie sau pe baze bilaterale), pentru a aborda situatiile in care persoanele condamnate ‘fugeau’ de lege, sustragandu-se autoritatilor de aplicare a hotararilor judecatoresti definitive penale”, spune MJ.
Ministerul Justitiei subliniaza ca aplicarea unor pedepse definitive de condamnare care, in unele cazuri, nu sunt executate din cauza sustragerii celor condamnati, afecteaza functia de exemplaritate a pedepsei si scade increderea populatiei in actul de justitie si respectul fata de lege, toate acestea reprezentand un factor de risc de amplificare a fenomenului infractional.
De asemenea, sustragerea de la executarea pedepsei reprezinta si o sfidare a autoritatii statului de a aplica legea si a infaptui Justitia prin instantele de judecata.
Proiectul de lege propune completarea art. 285 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, asimiland evadarii si fapta persoanei condamnate definitiv la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa inchisorii de a nu se preda organului de politie in termen de 7 zile de la data ramanerii definitive a respectivei hotarari de condamnare.
Interventia propusa in ceea ce priveste regimul sanctionator presupune faptul ca pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare se adauga la pedeapsa ramasa neexecutata la data evadarii.
Pentru a reglementa si situatia persoanelor condamnate definitiv anterior intrarii in vigoare a prezentei legi si care se sustrag de la executarea respectivei pedepse, proiectul prevede, sub sanctiunea unei pedepse similare celei prevazute de dispozitiile Codului penal referitoare la evadare, un termen de 7 zile de la data intrarii in vigoare a legii, in care aceste persoane se pot preda Politiei.
Totodata, se reglementeaza obligatia pentru structurile Ministerului Afacerilor Interne de a sesiza organele de urmarire penala competente sa efectueze urmarirea penala cu privire la infractiunile prevazute de proiect.
Proiectul de lege este supus dezbaterii publice pentru un termen de 10 zile calendaristice si ulterior avizarii interministeriale din partea institutiilor implicate in aplicarea viitoarei legi, daca proiectul va fi adoptat, respectiv Ministerului Afacerilor Interne.
Proiectul nu intra in categoria celor pentru care este necesar avizul Consiliului Superior al Magistraturii, insa Ministerul Justitiei a instiintat aceasta institutie cu privire la elaborarea proiectului de lege si va solicita CSM un punct de vedere.
De asemenea, Ministerul Justitiei va solicita un punct de vedere si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Potrivit proiectului pus in dezbatere de MJ, la articolul 285 din Codul penal, dupa alineatul (3) se introduce un alineat nou, alin. (31), cu urmatorul cuprins: „(31) Se considera evadare si fapta persoanei condamnate definitiv la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa inchisorii de a nu se preda organului de politie in termen de 7 zile de la data ramanerii definitive a respectivei hotarari de condamnare”.
Articolul 285, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(4) In situatiile prevazute la alin. (1), (2), (3) lit. a) si b) si alin. (31), pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare se adauga la pedeapsa ramasa neexecutata la data evadarii”.
La articolul 285, dupa alineatul (5) se introduce un alineat nou, alin. (6), cu urmatorul cuprins: „(6) Nu constituie infractiunea prevazuta la alin. (31) fapta savarsita de persoana care nu a fost citata la proces si nu a luat cunostinta in niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, desi a avut cunostinta de proces, a lipsit in mod justificat de la judecarea cauzei si nu a putut incunostinta instanta”.
Art II din proiectul de lege prevede: „(1) Fapta persoanei condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa inchisorii dispuse printr-o hotarare ramasa definitiva anterior intrarii in vigoare a prezentei legi de a nu se preda organului de politie in termen de 7 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Nu constituie infractiunea prevazuta la alin.(1) fapta savarsita de persoana care nu a fost citata la proces si nu a luat cunostinta in niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, desi a avut cunostinta de proces, a lipsit in mod justificat de la judecarea cauzei si nu a putut incunostinta instanta”.
