Legea Kovesi, inclusa de Stelian Ion in proiectele de reparare a legilor justitiei. Pachetul a fost trimis catre CSM

Ministrul Justitiei, Stelian Ion, a anuntat, vineri, ca a trimis Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare proiectele de modificare a Legilor Justitiei. In pachet si afla si prevederea expresa a posibilitatii procurorului revocat din functia de conducere de rang inalt de a ataca decretul Presedintelui Romaniei de revocare din functie la instanta de contencios administrativ competenta, in conditiile legii, fara parcurgerea procedurii prealabile. Aceasta apare ca urmare a victoriei la CEDO a lui Kovesi.

„Am semnat astazi (vineri – n.r.) proiectele celor trei Legi ale Justitiei, rezultate in urma consultarii publice, si le-am trimis in procedura de avizare interministeriala si de catre CSM”, a declarat Stelian Ion, citat intr-un comunicat al Ministerului Justitie.

Proiectul de modificare a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Potrivit expunerii de motive, printre schimbarile preconizate se numara instituirea de norme primare in ceea ce priveste numirea in functie a inspectorului-sef, inspectorului-sef adjunct, a directorului Directiei de inspectie pentru judecatori si directorului Directiei de inspectie pentru procurori, precum si a inspectorilor judiciari.

Conform proiectului, atat inspectorul-sef si inspectorul-sef adjunct, cat si directorii directorilor de inspectie sunt numiti in functie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in urma unui concurs organizat de CSM, prin Institutul National al Magistraturii.

Proiectul cuprinde norme referitoare la probele de concurs, comisiile de concurs, evaluarea si notarea candidatilor, contestarea rezultatelor.

Dispozitii similare sunt propuse si in ceea ce priveste concursul de numire in functie a inspectorilor judiciari, organizat tot de CSM, prin Institutul National al Magistraturii.

Conform proiectului, inspectorul-sef, inspectorul-sef adjunct si cei doi directori sunt revocati din functie de Plenul CSM, la solicitarea motivata a cel putin cinci membri ai acestuia sau la solicitarea motivata a Adunarii generale a inspectorilor judiciari, pentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale.

Proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciara

Interventia legislativa in cazul acestui act normativ se axeaza, potrivit expunerii de motive, pe urmatoarele dimensiuni principale: implementarea in plan legislativ a recomandarilor organismelor europene si a deciziilor obligatorii ale Curtii Constitutionale, introducerea unor prevederi cu caracter de noutate, punctuale, pe anumite aspecte care genereaza disfunctionalitati in practica sau pentru clarificarea unor dispozitii contradictorii si sistematizarea textelor.

Proiectul prevede ca, in mod exceptional, in situatia existentei unui volum ridicat de activitate la nivelul unei sectii care solutioneaza cauze in alte materii decat cea penala, pentru solutionarea acestora intr-un termen optim si previzibil colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie va putea dispune repartizarea temporara in cadrul acelei sectii, pe durata unui an, a unor judecatori de la alte sectii decat cea penala, in functie de specializarea acestora, desemnati prin tragere la sorti.

„Prevederea, care are drept scop asigurarea eficientei activitatii instantei, precum si respectarea dreptului la solutionarea procesului intr-un termen rezonabil, ce reprezinta un imperativ al tuturor jurisdictiilor intemeiate pe principiile statului de drept, este aplicabila in mod corespunzator si celorlalte instante judecatoresti”, se mentioneaza in expunerea de motive.

Totodata, intrucat numirea in functia de procuror al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si a Directiei Nationale Anticoruptie reprezinta aspecte esentiale ale raportului juridic de munca si ale carierei procurorului, proiectul de lege reglementeaza o procedura detaliata, uniformizand si regulile de recrutare a procurorilor din cadrul celor doua directii.

Conform proiectului, pentru a fi numiti in cadrul DNA si DIICOT, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar in ultimi 3 ani, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 7 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat potrivit dispozitiilor legale si regulamentului aprobat prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Concursul este organizat de DIICOT, respectiv de DNA si consta in sustinerea unui interviu.

Proiectul de act normativ de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

Prin acest proiect se propune, printre altele, atenuarea principiului separarii carierelor judecatorilor si procurorilor, in acord cu dispozitiile constitutionale, astfel incat Plenul CSM sa aiba cele mai importante atributii in acest domeniu, urmand a fi mentinute la nivelul sectiilor doar atributii specifice, cum sunt: detasarea judecatorilor, numirea in functii de conducere, transferul si suspendarea din functie a magistratilor si reglementarea la nivel de lege a procedurii de evaluare profesionala si a criteriilor de evaluare.

De asemenea,conform proiectului, profesionalizarea procesului de selectie a magistratilor se realizeaza si prin eliminarea oricaror modalitati alternative de intrare in magistratura fara concurs (de exemplu, prin interviu), cu exceptia magistratilor pensionari care pot fi reincadrati fara concurs dupa pensionare numai la instante sau parchete care nu pot functiona normal din cauza numarului mare de posturi vacante.

Prin proiect se doreste micsorarea pragului de vechime impus procurorilor cu functii de conducere de rang inalt (de la 15 ani la 12 ani), dar si cresterea duratei mandatului pentru functiile de conducere de rang inalt in cadrul Ministerului Public, de la 3 la 4 ani, in acord cu recomandarea Comisiei de la Venetia in acest sens.

Prevedea expresa a posibilitatii procurorului revocat din functia de conducere de rang inalt de a ataca decretul Presedintelui Romaniei de revocare din functie la instanta de contencios administrativ competenta, in conditiile legii, fara parcurgerea procedurii prealabile, se mai numara printre propuneri.

„In cadrul procesului, instanta va putea verifica legalitatea si temeinicia propunerii ministrului Justitiei de revocare din functia de conducere; tinand seama de jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, s-a prevazut ca Presedintele Romaniei poate refuza, doar pentru motive de legalitate, revocarea din functiile de conducere prevazute la art. 145 alin. (1) din proiect, aducand la cunostinta publicului motivele refuzului”, potrivit proiectului.

Totodata, se doreste eliminarea restrictiilor care privesc libertatea de exprimare a magistratilor, introduse prin art. 9 alin. (3) din Legea 303/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea 242/2018.