Inteligenta Artificiala (AI) este printre cauzele majore ale cresterii incalcarilor drepturilor digitale in 2024, in timp ce discriminarea, negarea genocidului si dezinformarea au continuat sa ia amploare, potrivit unui webinar organizat de BIRN si Centrul European pentru Libertatea Presei si Media, conform Balkan Insight.
Libertatile pe internet se deterioreaza intr-un ritm fara precedent in Europa de Sud-Est, s-a afirmat vineri in cadrul webinarului „Rights in the Digital Space 2024” organizat de Balkan Investigative Reporting Network si Centrul European pentru Libertatea Presei si Media, ECPMF.
„Discriminarea, negarea genocidului, influentele straine si dezinformarea sunt incalcari cheie in regiune”, a declarat Ivana Jeremic, lider de continut digital in cadrul Programului pentru drepturi digitale al BIRN.
Jeremic a spus ca utilizarea inteligentei artificiale cauzeaza o crestere majora a incalcarilor drepturilor digitale in 2024.
In cadrul evenimentului, BIRN si ECPMF si-au prezentat cele mai recente rapoarte – BIRN’s Digital Rights Violations Report 2023-2024 si ECPMF’s Media Freedom Monitoring Report – ambele subliniind tendinte online ingrijoratoare.
Cara Raeker, de la ECPMF, a declarat ca organizatia sa „a gasit cele mai multe cazuri de incalcari ale libertatii presei in Turcia, Serbia si Ungaria”. Raeker a subliniat ca atacurile online sunt cele mai frecvente incalcari ale libertatii presei.
Gurkan Ozturan, de la ECPMF, care este, de asemenea, raportor pentru Turcia in cadrul proiectului Freedom on the Net al Freedom House, a declarat ca Turcia ramane “un mare violator” al libertatilor digitale si ale internetului.
„Turcia ramane inca nelibera in spatiul digital, cu restrictii continue in domeniile presei si mass-media, precum si in domeniul libertatii de exprimare, al accesului la informatii si al confidentialitatii digitale”, a declarat el.
El a citat utilizarea unor legi draconice pentru a cenzura internetul si mass-media, precum si incalcari majore ale datelor online ale cetatenilor.
Mila Bajic, de la Share Foundation si Freedom House’s Freedom on the Net project, a declarat ca libertatile internetului continua sa se deterioreze si in Serbia.
„In 2024, Serbia a scazut la 70 de puncte in clasamentul Freedom on the Net, care este practice pe linia dintre „partial libera” si „libera”, acesta fiind cel mai mic scor pe care l-a obtinut vreodata tara”, a declarat Bajic.
In cadrul unui panel despre marile companii de tehnologie, Bojana Kostic, cercetator in domeniul drepturilor omului si al tehnologiei, a remarcat o disparitate majora intre interesele marilor companii de tehnologie si drepturile cetatenilor.
„Aceasta asimetrie incredibila a puterii nu va avea un rezultat bun in final, in detrimentul libertatii de exprimare si al altor drepturi ale omului si al bunastarii tuturor cetatenilor”, a sustinut Kostic.
Vorbitorii din cadrul webinarului au fost de acord ca jurnalistii sunt printre grupurile cele mai vizate din cauza activitatii lor.
Teona Sekhniashvili, ofiter al unei retele de advocacy la Institutul International de Presa, IPI, a amintit despre detentia a jurnalistei georgiene Mzia Amaglobeli, director al site-urilor de stiri pe internet Batumelebi si Netgazeti, acuzata de “agresarea” unui ofiter de politie.
Sekhniashvili a subliniat ca Amaglobeli a fost dintre cei care s-au ridicat impotriva celebrei legi a guvernului georgian privind agentii „straini”, care impune ONG-urilor care primesc un anumit nivel de finantare din strainatate „sa se inregistreze ca organizatii care urmaresc interesele puterilor straine”.
Azem Kurtic, corespondentul BIRN din Bosnia si Hertegovina, a declarat ca Republika Srpska pregateste, de asemenea, o lege similara privind agentii straini, care vizeaza libertatile presei si libertatile civile.
„Legea ofera o multime de drepturi ministrului justitiei de a sanctiona pe oricine primeste bani din strainatate, ca agent de influenta straina. In cele din urma, acestia ar putea fi interzisi sa isi desfasoare efectiv activitatile”, a declarat Kurtic.
Mai multe informatii despre incalcarile drepturilor digitale in Europa de Sud-Est pot fi gasite in Raportul BIRN privind incalcarile drepturilor digitale 2023-2024 si in ultimul Raport ECPMF de monitorizare a libertatii mass-media.