Un tribunal bosniac l-a condamnat, miercuri, pe liderul separatist sarb bosniac, Milorad Dodik, la un an de inchisoare si interdictia de a exercita o functie publica timp de sase ani, pentru ca nu a respectat decizia luata de Inaltul Reprezentant pentru Bosnia si Hertegovina, potrivit Reuters.
Dodik, presedintele Republicii Sarbe autonome a Bosniei, a fost pus sub acuzare, in 2023, ca a promulgat legi care suspendau deciziile Curtii Constitutionale si ale trimisului international pentru pace Christian Schmidt.
Dodik a respins acuzatiile si a ripostat cu masuri de reducere a prezentei statului in regiunea din Bosnia dominata de sarbi, interzicand procurorul de stat, curtea de stat si agentia de informatii.
Conform legii, pedepsele cu inchisoarea de pana la un an pot fi schimbate cu o amenda.
El are la dispozitie doua saptamani pentru a contesta decizia. Nici el, nici avocatii sai nu au fost prezenti miercuri in instanta.
„De astazi nu mai exista Bosnia-Hertegovina. Am nevoie de sprijinul oamenilor si voi merge pana la capat”, a spus el unei multimi de suporteri din Banja Luka.
Verdictul marcheaza un alt nivel minim in Bosnia, care a suferit un conflict etnic sangeros in anii 1990 si de atunci a fost impartita in doua regiuni autonome: Republica Sarba a lui Dodik si Federatia impartita de croati si bosniaci. Ei sunt legati printr-un guvern central slab, care nu a reusit sa depaseasca diviziunile persistente.
De asemenea, subliniaza diviziunea in simpatii din Balcani dintre cei care cauta integrarea cu Occidentul si simpatizantii Rusiei.
Criticii spun ca Dodik, care a cerut de mult timp ca Republica Sarba sa se desprinda si sa formeze o uniune cu Serbia vecina, a fost o forta destabilizatoare care a alimentat tipul de tensiuni etnice si politice care au destramat Iugoslavia in anii 1990.
Insa aliatii sai sunt presedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, si premierul Ungariei, Viktor Orban. Dodik a spus ca a vorbit cu ambii lideri la telefon miercuri.
Intr-o postare pe X, Orban a spus ca verdictul face parte dintr-o „vanatoare de vrajitoare” si un „exemplu de transformare a sistemului juridic intr-o arma care vizeaza un lider ales democratic”.
Un alt aliat al lui Dodik, Rusia, a numit decizia curtii „o lovitura pentru stabilitatea din regiunea balcanica”.
Razboiul din 1992-1995 din Bosnia – parte a unui conflict mai larg care a urmat destramarii Iugoslaviei – s-a soldat cu aproximativ 100.000 de morti si doua milioane de refugiati. In baza unui acord sustinut de SUA in 1995, cunoscut sub numele de Acordul de pace de la Dayton, puterea a fost impartita intre cele doua regiuni autonome, Federatia croato-musulmana si Republica Srpska.
Conform acordului, trimisul pentru pace si fostul ministru german Schmidt are puterea de a interpreta acordul de pace. Ca multi sarbi, Dodik spune ca Schmidt nu are autoritate legala, deoarece numirea sa nu a fost aprobata de Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite.
Acuzatiile initiale au venit dupa ce Dodik a promulgat doua legi pe care Schmidt le-a revocat spunand ca sfideaza constitutia Bosniei si termenii acordului de pace. O lege a suspendat hotararile Curtii Constitutionale a Bosniei, iar a doua a pus capat publicarii decretelor si legilor trimisului pentru pace in Monitorul Oficial al Republicii Sarbe.
Citește și
- • Google riscă amenzi legate de Google Play de la UE dacă nu face mai multe concesii privind accesul echitabil și concurența
- • Platforma X a lui Musk, amendată cu 140 de milioane de dolari de UE pentru încălcarea regulilor privind conținutul, TikTok ajunge la o înțelegere. JD Vance acuză UE de cenzură a platformelor americane
- • Îl scapă Savonea? „Regele asfaltului”, Nelu Iordache, a mai primit o condamnare și urmează să execute peste 18 ani de închisoare
Comentarii
Recomandări
Citește mai departe
Forțele ucrainene au lansat un atac de amploare asupra unor obiective militare și energetice rusești, lovind ținte atât pe teritoriul Rusiei, cât și în zonele ocupate, inclusiv în Crimeea, a transmis Statul Major al Ucrainei pe 14 decembrie. Potrivit armatei ucrainene, au fost lovite rafinăria Afipsky din Ținutul Krasnodar, depozitul petrolier Uryupinsk din regiunea Volgograd, […]
Zece persoane au fost ucise duminică în Sydney, în Australia, în timpul atacului armat care a avut loc pe celebra plajă Bondi, a anunţat poliţia, informează agenţiile internaţionale de presă. Potrivit canalului naţional australian ABC, unul dintre cei doi atacatori se numără printre cei ucişi, iar atacul a făcut de asemenea 12 răniţi. Înainte de […]
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat că decizia de a întrerupe colaborarea cu Ludovic Orban, la scurt timp după numirea acestuia în funcţia de consilier prezidenţial, a fost determinată de diferenţe publice de poziţionare, afirmând că nu este acceptabil ca mesajele transmise de şeful statului şi de consilierii săi să fie contradictorii. „Nu se poate […]
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat că nu s-a mutat la Palatul Cotroceni, ci locuieşte în continuare în vila în care stătea şi înainte de câştigarea mandatului, precizând că în apropierea locuinţei au fost amplasate două gherete pentru paza asigurată de autorităţi. Întrebat dacă s-a mutat la Cotroceni, şeful statului a afirmat, într-o emisiune difuzată […]
România trebuie să trateze tranziţia climatică drept un proiect strategic naţional, nu doar ca reacţie punctuală la fenomene extreme, iar adaptarea devine prioritară în sectoare-cheie, precum apă, agricultură, infrastructură şi sănătate, sunt de părere specialiştii în sustenabilitate şi politici climatice, într-un articol publicat, recent, de InfoClima România. „Acordul de la Paris, adoptat la COP21 în […]
