Liiceanu, despre Academia Romana: „N-ar fi mai bine sa desfiintam intai aceasta adunatura incerta iscata din volbura istoriei trecute si prezente si sa facem in loc una noua ca apa neinceputa?”
Cunoscutul scriitor Gabriel Liiceanu cere ca actuala Academie Romana, din care fac parte o sumedenie de indivizi ce s-au remarcat prin linguseli fata de reprezentantii dictaturii comuniste, sa fie desfiintata.
„N-ar fi mai bine sa desfiintam intai aceasta adunatura incerta iscata din volbura istoriei trecute si prezente si sa facem in loc una noua ca apa neinceputa?”, a scris Liiceanu pentru spotmedia.ro, dupa ce Academia a refuzat din nou primirea lui Mircea Cartarescu.
„Spre deosebire de intrebarea la ordinea zilei (pe care mi-o puneti si dumneavoastra – (‘Cum va explicati un vot absolut paradoxal pentru blocarea lui Mircea Cartarescu la Academie?’), eu simt nevoia sa-mi pun alte intrebari.
De ce ar vrea cineva sa faca parte dintr-o Academie condusa de un istoric care, pe urmele nationalismului kitsch ceausist, crede ca isi slujesti tara transformand istoria in mitologie? Care perpetueaza acea versiune a istoriei menita sa blocheze orice reforma a predarii ei in scolile romanesti? Care crede ca discutarea in licee a grozaviilor secolului 20, comunismul si holocaustul, echivaleaza cu ‘expediente si carpeli’ (vezi interviul din Jurnalul National)?
De ce ar vrea cineva, ma intreb iarasi, sa faca parte dintr-o Academie care aniverseaza cu surle si trambite, in plenul ei, centenarul nasterii celui mai activ agent de influenta al Securitatii in diaspora vreme de 25 de ani – Constantin Balaceanu-Stolnici –, la doar doua luni dupa centenarul nasterii Monicai Lovinescu?
De ce, ma intreb, ar vrea cineva sa fie coleg de Academie cu Nicolae Breban care, intre 1973 si 1979, trimitea dedicatii pe Bunavestire, Animale bolnave sau Ingerul de ghips, ‘cu adancul omagiu al autorului’, ‘Tovarasului Nicolae Ceausescu’ – ‘simbol si garantie a unei Romanii comuniste, demne si libere’, ‘pe care o poarta pe umerii Sai uriasi’, si ‘Tovarasei Elena Ceausescu’ – inclinandu-se ‘profund’ in fata ‘neobositei Sale activitati in slujba stiintei si umanizarii relatiilor noastre socialiste, protectoare a Artelor’?
De ce, asadar, sa vrei sa intri intr-un asemenea loc din care, aflandu-te si vazand ce se intampla, firesc ar fi sa vrei sa iesi? A fi membru al Academiei, in actuala ei configuratie, nu este oare o simpla cocarda nedemna? De ce sa vrei sa faci parte dintr-o Academie care, absorbindu-te, te dezonoreaza in loc sa te onoreze? Si cum se face, te intrebi iarasi, ca, de 35 de ani, nimeni nu si-a dat demisia din aceasta Academie?
N-ar fi mai bine sa desfiintam intai aceasta adunatura incerta iscata din volbura istoriei trecute si prezente si sa facem in loc una noua ca apa neinceputa?”, este textul integral al lui Liiceanu.
Mircea Cartarescu le-a multumit, vineri, celor care l-au sustinut.
„In ultimele zile am fost coplesit de caldura si solidaritatea lumii noastre culturale fata de mine. Vreau sa multumesc aici, cu toata gratitudinea, tuturor celor care, din Academia romana, din presa si de pe retelele sociale, mi-au fost zilele acesta alaturi”, a scris Mircea Cartarescu pe Facebook.
Scriitorul Mircea Cartarescu nu a primit, duminica, calitatea de membru corespondent al Academiei, desi sectia de Filologie a forului il propusese cu unanimitate de voturi.
Rodica Zafiu, presedinte interimar al sectiei de Filologie a Academiei Romane, a declarat pentru Edupedu: „Trebuia sa ia 74 de voturi ca sa aiba doua treimi din numarul votantilor si a obtinut numai 73. Este o mare parere de rau pentru noi, pentru ca a fost sustinut cu multa caldura de sectie”.
Contestatarii Contestatarii din forul academic au fost Valeriu Matei, membru de onoare si directorul Editurii Academiei Romane, si scriitorul Nicolae Breban, membru titular din 2009, care au declarat ca Mircea Cartarescu „e un scriitor bun, dar nu de nivelul Academiei” si ca ar fi adus „insulte poporului roman”.
„E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Romane. (…) In Dostoievski sunt zeci de personaje, in Thomas Mann sunt zeci de personaje. La Mircea Cartarescu sunt trei personaje: taticul, mamica si Mircea. In literatura trebuie sa faci oameni mai vii, cum l-a facut Dostoievski pe Raskolnikov, Shakespeare pe Hamlet. Cartarescu n-are niciun roman, are o trilogie despre care s-a facut un tam-tam enorm. Primul volum n-are nicio fictiune. E o cronica de familie. Taticul, mamica si Mirciulica. Exista niste pasaje acolo care sunt la limita pshiopatiei, dar nu e nebun, face pe nebunul”, a declarat Nicolae Breban pentru HotNews.ro.
