Listă cu 178 de nume. Judecătorii, cu nume și prenume, se ridică pentru susținerea colegilor Raluca Moroșanu și Laurențiu Beșu

178 de judecători de procurori au semnat, joi, o scrisoare deschisă în care își anunță susținerea pentru Raluca Moroșanu și Laurențiu Beșu.

”Subsemnații, judecători și procurori,

Având în vedere repercusiunile ce se preconizează cu privire la colegii noștri Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu, dar si mesajele contradictorii publicate de Sectia pentru Judecatori si Sectia pentru Procurori, facem următoarele precizări.

Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție.

Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate.

Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol.

Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate.

Încă 3 ani cu Trump vor face Europa mai puternică, dar drumul va fi greu

Bulgaria, printre cele mai ieftine țări din Europa la energie electrică. În Germania și Belgia prețul e de patru ori mai mare

Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială.
Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului.

Mihaela Niță – Curtea de Apel București
Ruxandra Grecu – Curtea de Apel București
Mariana Constantinescu – judecator pensionar CAB
Cristina Craiu – judecator pensionar CAB
Veronica Găina – judecator pensionar CAB
Sorina Marinaș – Curtea de Apel Craiova
Andrei Bodean – Parchetul militar de pe lângă Curtea Militara de Apel
Antonia Diaconu – DIICOT ST Pitești
Valentin Teodorescu – DIICOT ST Ploiești
Ioan Fundătureanu – Curtea de Apel Pitești
Pîrlea Alexandru Claudiu -PT Suceava
Maria Rădulescu – Judecătoria Ploiești
Achiței Dragoș Bogdan – Tribunalul Prahova
Ardelean Cristian – PT Bihor
Ciprian Cosniță – Parchetul militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj
Ciprian Man – Parchetul militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj
Ciprian Puie – Parchetul militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj
Dornici Viorel – Parchetul militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj
Cătălina Padeanu – Curtea de Apel Craiova
Lăncrănjan Alexandra – PICCJ
Cosmin Iordache – procuror
Raluca Mirică – PICCJ
Ionela Bălan – DNA
Ramona Jardieanu – DNA
Mihaela Beldie – procuror
Mihai Ghica – CA Cluj
Marius Vâlcu – PICCJ
Marius Vartic – fost procuror DNA
Sortan Monica – CA Cluj
Răzvan Alexandru Bara – PT Brașov
Ramona Mungiu – PCAB
Raluca Gheorghe – DNA
Liviu Cîrneciu-Tribunalul Covasna
Alexandra Dordea-DIICOT
Marian Clement Virgil-PJ Gherla
Arpinte Nicoleta-procuror pensionar
Deliuș Laura-PJ Sector 1
Iulian Nica-PM Cluj
Carnariu Bianca Diana-DIICOT ST Satu Mare
Ioan Amariei-procuror
Palaghia Monica-PMTM Iași
Nicolae Carlescu-procuror
Cătălina Stoian-PCAB
Morar Ciprian-PT Bihor
Sas George Florin-DIICOT
Cristian Jarca-PJ Oradea
Sorin Beteringhe-PCA Oradea
Moroiu Laura-Tribunalul Neamț
Cristi Danileț-judecător pensionar
Ioana Maria Câmpean-Tribunalul Timiș
Lavinia Rus-procuror
Ana Mureșan-PICCJ
Daniel Florin Ungureanu-PCA Ploiești
Cazac Anca-Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov
Mateescu Mihaela-PJ Brașov
Dumitru Alexandra-Judecătoria Cluj
Antonia Novitchi-Tribunalul Timiș
Pîrvu Ana Maria-PT București
Andrei Doncea-PJ Cornetu
Ursuț Cristian-PJ Buftea
Andreea Luca-PJ Buftea
Andrei Cristian-PJ Buftea
Claudiu Eduard Corobană-Tribunalul București
Radu Ganea-PJS 2
Diac Ana Maria-PTB
Ancuța Ailene-Tribunalul Iași
Mirtha Elena Meleaca – CA Craiova
Mihai Negulescu – DIICOT
Emanuel Mihoc- PT Sibiu
Anda Ungurean – Tb Botoșani
Mihaela Bojin – Tb Brașov
Bocai Tudor Florin – PT Hunedoara
Anca Boeriu DIICOT
Maria Rîmniceanu -DIICOT
Lilișor Câțu – DIICOT
Cătălin Moraru – DIICOT
George Gavrilă – DIICOT
Florea Sanda Cristina – PT Ilfov
Codreanu Alexandru – PT Brașov
Baciu Maria Magdelena – PJs1
Tisu Cristina – PT Bihor
Rarinca Felicia Tincuta – Tb Brașov
Nanu Vladimir – DIICOT
Monica Cornea – PT București
Cristea Emilia – PT București
Daniel Giorgian – PT București
Ungurean Andreea Elisabeta – jud Cluj Napoca
Sadîc Zafer – Pt Constanța
Sava Diana – Jud Brașov
Pîslaru Doina – DIICOT
Alexandra Crina Tanasa – Tb pentru minori și familie Brasov
Negulescu Raluca – DIICOT
Raducu Mihai – DIICOT
Răducu Mădălina – DIICOT
Simion Daniel – PJ Iași
Mitrofan Iuliana Floarea – Tb Bistrița Năsăud
Vasut Claudia Diana – PJ Oradea
Soltan Alexandru – PICCJ
Ungureanu Cerasela – procuror pensionar
Alma Dundev – PT Mureș
Claudiu Dorian Statache – PJ Brașov
Cerbu Mircea Theodor – Jud Brașov
Cristina Moisa – CA Brașov
Zârnă Ioana Artemiza – PJ Buftea
Cosmin cristescu – DIICOT
Corina Dinică – DIICOT
Cristina Dufour- DIICOT
Paiuși Marius – PCAB
Adriana Alexe – PICCJ
Cosntantin Mîndroceanu – PJ Buftea
Radu Emilia – Pj Buftea
Minea Grigoraș Cristina Florentina – Pj Buftea
Ana Maria Păun – Pj Buftea
Ștefăniță Gogea DIICOT
Tudor Filip – PJ s6
Alexe Adriana – PICCJ
Tudor Vasiu – PT Mureș
Cristina Gogea – CA Brașov
Iulia Crișan – PJ s4
Bogdan Niculescu – DIICOT
Cosmin Puiulescu – DIICOT
Rus Bogdan Florin – PJ s4
Iordache Irina – PJ s1
Dan Bubuiug – DIICOT
Adrian Țîrlea – PTB
Alexandra Pop- PJ Brașov
Gherghina Alina Nicoleta -PJs6
Dinga Adrian – PJ Iași
Marius Borta – PJ s4
Ioana Vlaston – PT București
Bucșă Nicoleta – PJ Iași
Alexandru Ghinea – PT București
Andrei Iustin Costel – PJ Sibiu
Andreea Vișan – PJs6
Zlate Nadia – DNA
Enescu George – DIICOT
Valeriu Iordache – PT Argeș
Alina Andrițoiu – PICCJ
Ancuța Andrițoiu – PCA Brașov
Căpăstraru Mila Ramona – PJs3
Constantin Botea – PJs6
Vlad Crăciun – PT București
Ioana Pasculet – CA Cluj
Florin Zeres – Tb Sibiu
Violeta Andrei – DIICOT
Dumitru Alexandru Daniel – PJ Buftea
Bradea Vlad – DIICOT
Botea Raluca Cristiana – procuror pensionar
Oana Bunea – CA Timiș
Scorta Robert – PMTMT
Florentina Ivăncioiu – Tb București
Radu Dusa – CA Cluj
Vlad Alexandru Bențan – DIICOT
Ioan Gaga – Tb Cluj
Cosmin Constantin Andrei – Pj Făgăraș
Tokos Lehel – DIICOT
Ghenu Andreea – DNA
Simona Stefăniu – DIICOT
Teona Gabriela Boteanu – Tb Cluj
Ibănescu Larion Alexandra – PT Vaslui
Maria Filip – Tb specializat Cluj
Bogdan Ștefăniu – DIICOT
Todea Laurențiu – PT Timiș
Pop Ciprian – PJ Luduș
Vîlceanu Florin – Tb București
Silvia Pietraru – PT Argeș
Constantin Grăjdeanu – PT Bacău
Taghiev Ramona – PCA Bacău
Antaloae Ovidiu – Jud Oltenița
Alexandru Marin – PT București
Șerban Viorel – PCAB
Felicia Vlad – PCA Brasov
Corina Dragu – PCA Brasov
Ioana Nicoară – PMT Cluj
Roșca Anda Elena – jud Cluj
Iulia Ianovici- PT satu Mare
Baldea Diana – procuror pensionar
Ramona Zglimbea, judecător pensionar

Pe parcursul zilelelor viitoare, vom informa public cu privire la actualizarea listei si a măsurilor propuse.

Multumim pentru susținere!”.

De asemenea, trei asociații ale magistraților au emis, joi, un comunicat de presă comun în care ”autorităţilor competente să se abţină de la orice demers care ar viza cercetarea disciplinară sau presiunea instituţională asupra magistraţilor care îşi exercită dreptul la liberă exprimare”. Comunicatul apare în contextul amenințărilor CSM și Curții de Apel la adresa magistraților care au făcut dezvăluiri în documentarul Recorder.

”Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție, consecvente principiilor după care au funcționat încă de la înfiinţare, îşi reafirmă solidaritatea cu magistraţii care înţeleg să denunţe public toate situaţiile în care independenţa lor este pusă în pericol.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a cerut României, în mod repetat şi ferm, să introducă reguli clare care să permită judecătorilor şi procurorilor să fie avertizori de integritate fără teama represaliilor, iar această recomandare nu poate fi ignorată.

Solicităm autorităţilor competente să se abţină de la orice demers care ar viza cercetarea disciplinară sau presiunea instituţională asupra magistraţilor care îşi exercită dreptul la liberă exprimare.

Orice încercare de a reduce la tăcere vocile critice din magistratură, prin invocarea abuzivă a „rezervei”, reprezintă un atac direct la adresa statului de drept deoarece atunci când un judecător sau un procuror semnalează public derapaje care afectează actul de justiţie, fie că este vorba de ingerinţe politice, presiuni ierarhice sau deficienţe sistemice, acesta nu încalcă legea, ci o apără.

Or, a-i sancţiona pe aceşti magistraţi înseamnă a descuraja exprimarea unor opinii critice în interiorul sistemului şi a consolida, în schimb, cultura tăcerii şi a complicităţii.

Orice procedură disciplinară iniţiată exclusiv pe motivul unor opinii critice exprimate public este contrară independenţei magistraţilor, care nu cer imunitate pentru ei înşişi, ci independenţă pentru justiţie.

Cerem Consiliului Superior al Magistraturii să îşi îndeplinească rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să apere fără echivoc magistraţii împotriva oricăror forme de presiune sau represalii. Societatea are dreptul să cunoască adevărul despre disfuncţionalităţile din justiţie, iar magistraţii care îndrăznesc să vorbească nu trebuie transformaţi în ţinte, ci recunoscuţi ca apărători ai interesului public. Orice altă abordare înseamnă întoarcerea la practicile unui sistem închis, opac şi vulnerabil la influenţe externe.

Solicităm Guvernului României şi Parlamentului României adoptarea unui cadru legal specific care să confere judecătorilor şi procurorilor calitatea şi întreaga protecţie de avertizori de integritate, deoarece magistraţii care semnalează, în interes public, încălcări ale independenţei justiţiei sau ale statului de drept trebuie să beneficieze de protecţie împotriva oricărei forme de represalii, fie ele disciplinare, administrative, profesionale sau de altă natură”, au transmis cele trei asociații.

CSM a emis joi un comunicat violent la adresa jurnaliștilor de la Recorder, susținând că are loc o ”amplificare a campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere”.

”Consiliul ia act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere, care au avut poziţii publice constante în favoarea independenţei judecătorilor, condiţie esenţială pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Consiliul nu poate ignora succesiunea temporală a faptelor, despre care a atras atenţia în poziţii publice anterioare, care a parcurs un plan bine stabilit, implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiţie prin trivializarea discuţiilor despre pensiile de serviciu şi salariile judecătorilor, organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii de către judecători, îndemnuri publice la revoltă din partea preşedintelui ţării, activarea unor foşti magistraţi pensionaţi care îndeamnă la acelaşi lucru, culminând cu reportajul jurnalistic apărut în preziua soluţiei Curţii Constituţionale.

Alegaţiile din reportaj sunt contrare evaluărilor din ultimii ani efectuate faţă de sistemul de justiţie prin ridicarea MCV de către Comisia Europeană, apoi ulterior prin rapoartele Rule of law (2023, 2024 şi 2025), intrarea în spaţiul Schengen şi procedura de aderare la OCDE, toate acestea presupunând existenţa unui stat de drept funcţional.

Consiliul subliniază că mecanismul detaşărilor / delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor, ca expresie a principiului inamovibilităţii, astfel încât apare ca paradoxală criticarea acestei măsuri tocmai de către cei care, la momentul respectiv, şi-au dat acordul.

Totodată, constituirea completurilor de judecată nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de instanță, ci prin parcurgerea unei proceduri ce implică propunerea preşedintelui de secție, colegiul de conducere şi ulterior decizia preşedintelui, iar actul final poate fi atacat de orice persoană, inclusiv de judecătorul care s-ar considera prejudiciat prin modificarea completului de judecată din care face parte. Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte respingerea cererilor de transfer, hotărârile în această materie fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei jurisprudenţă poate fi consultată pe site-ul acesteia.

În consecinţă, actuala reglementare oferă suficiente pârghii de control jurisdicțional în legătură cu aşa-zisele dezvăluiri făcute în reportaj.

Anatema aruncată asupra întregului corp al judecătorilor pe baza unor alegaţii, în baza unor dosare selectiv alese din materie penală, deşi cauzele penale reprezintă 10% din totalul dosarelor, este de natură a conduce la destabilizarea puterii judecătoreşti, cu consecințe grave, în final, asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Consiliul urmează a verifica și analiza măsurile necesar a fi dispuse, însă, în acelaşi timp, asigură corpul judecătorilor că rămâne fidel misiunii sale constituţionale de garantare a independenţei justiţiei, indiferent de presiunile la care este sau va fi supus.

Consiliul face apel către societate să nu se lase influenţată de poziţii izolate, în disonanţă cu corpul judecătorilor care îşi respectă cu bună-credinţă rolul constituţional”, a transmis CSM.

Și conducerea Curții de Apel București a reacționat violent în urma dezvăluirilor din documentarul Recorder, lansănd atacuri la adresa judecătorului Laurențiu Beșu. Conducerea instanței sugerează că Beșu este ”ofițer acoperit”, invocând în acest sens un articol publicat de aktual24.ro în 2023.

”Afirmațiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare”, se arată într-un comunicat oficial al Curții de Apel.

Curtea de Apel scoate în evidență un articol publicat de aktual24.ro în 2023, în care era prezentată o informație publică legată de faptul că Beșu a fost în trecut ofițer de poliție judiciară la DGIPI. În comunicat se sugerează că Beșu ar fi ofițer acoperit. Trebuie menționat că este puțin probabil ca șefele Curții de Apel să nu fi știut acest amănunt din CV-ul lui Beșu în momentul în care i-au lansat oferta de a se transfera de la Giurgiu la București, având în vedere că CV-ul era public. Iată însă că această informație este folosită acum în încercarea de discreditare și compromitere a judecătorului, pentru că a deranjat.

”Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie sau să fi fost agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă.

Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale), este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte:

Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii şi opinia publică să primească răspunsuri privind:

• în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale,
• care au fost atribuțiile reale,
• ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului,
• dacă mai există astfel de raporturi în prezent,
• și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală.

Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare”, se arată în comunicatul Curții de Apel.

Comunicatul integral:

În contextul afirmaţiilor denigratoare şi fără acoperire în realitatea faptică ale unui judecător în investigaţia Recorder

Justiția nu poate fi apărată prin minciună, iar independența ei nu poate fi invocată de cei care o subminează

Afirmațiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare. Faptele arată că delegarea sa nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional, iar încercarea de a rescrie ulterior această realitate reprezintă o mistificare periculoasă a adevărului.

Mai grav, acuzațiile lansate ignoră incompatibilități fundamentale reglementate expres de lege și ridică semne serioase de întrebare cu privire la parcursul profesional anterior, contextul și finalitatea demersului public declanșat. Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională.

Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public.

Orice verificare trebuie făcută de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică și narațiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept.

Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale.

Pe tot parcursul interviului, contextul este manipulat, judecătorul rupe bucăți de informații și le refoloseşte într-o cheie acuzatoare.

Dosarul penal la care judecătorul face referire este clarificat prin hotărâre judecătorească definitivă. Inculpatul fusese trimis în judecată pentru trafic de influență pretins comis în timp ce exercita funcția de consilier la Curtea de Conturi. Rechizitoriul reținea art. 7 lit. a) din Legea 78/2000, ceea ce presupune, în mod explicit, legătura dintre faptă și funcția publică.

Curtea de apel a judecat contestaţia la soluţia pronunţată de Tribunalul Giurgiu, care a fost inițial sesizat și a soluționat camera preliminară. În contestația ulterioară, completul din care au făcut parte şi judecătorul Beșu a intrat în divergență privind competența. În urma soluţionării contestaţiei, a fost admisă contestația și competenţa soluţionării cauzei pe fond a fost stabilită în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) litera d) Cod proc. pen., dosarul fiind repartizat aleatoriu unui complet de fond. Prin urmare, competența aparținea Curții de Apel București încă de la început.

Mai mult decât atât, soluţia pe care o critică judecătorul Beşu Ionel Laurenţiu care arată că, urmare a stabilirii competenţei de judecată în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti, se augmentează durata soluţionării cauzei, cu potenţiala incidenţă a prescripţiei, învederăm două aspecte:

judecarea cauzei, în continuare, în prim grad de jurisdicţie la tribunal, conform opiniei pe care o exhibă mediatic, ar fi putut atrage constatarea nulităţii absolute în calea de atac a apelului, indiferent de cine ar fi fost exercitată, cu consecinţa trimiterii cauzei din apel la instanţa competentă pentru reluarea întregii judecăţi şi cu o concretizare substanţială a riscului incidenţei prescripţiei răspunderii penale. Urmare a soluţiei pronunţate în cauză, cauza va fi judecată în prim grad de Curtea de Apel Bucureşti, iar o eventuală schimbare de încadrare ulterioară, care ar atrage competenţa tribunalului, instanţă inferioară ierarhic, nu afectează competenţa Curţii de Apel Bucureşti, instanţă superioară ierarhic, de a soluţiona cauza. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituţiilor procesual penale incidente conduce la concluzia conform căreia soluţia Curţii de Apel Bucureşti, în calea de atac a contestaţiei, este una care nu expune soluţionarea cauzei la riscul prescripţiei, ci îl evită;

încălcarea dispoziţiilor legale care atrage sancţiunea nulităţii absolute nu poate fi justificată de „riscul prescripţiei răspunderii penale”, sub sancţiunea adoptării de către judecător a unei conduite ilicite.

A veni printr-un interviu și a combate o decizie definitivă ridică o întrebare care nu poate fi evitată: mai vorbim de o eroare profesională elementară sau de o direcție urmărită cu o consecvență suspectă?

Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ”ofiţer la doi şi-un sfert” sau „SIPI” (a se vedea articolele publicate)

https://epochtimes-romania.com/news/judecatorul-care-se-ocupa-de-dosarul-revolutiei-a-fost-ofiter-la-doi-si-un-sfert—343727

https://www.7est.ro/2023/06/exclusiv-judecatorul-care-se-ocupa-de-dosarul-revolutiei-a-fost-ofiter-la-doi-si-un-sfert-prima-lui-miscare-o-noua-tergiversare-a-procesului-prin-incalcarea-codului/

Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie sau să fi fost agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă.

Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale), este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte:

Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii şi opinia publică să primească răspunsuri privind:

în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale,

care au fost atribuțiile reale,

ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului,

dacă mai există astfel de raporturi în prezent,

și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală.

Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare.

Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligația instituțională să analizăm, să verificăm și să documentăm public un astfel de caz.

În contextul interdicţiilor prevăzute de Legea 303/2022, este necesar ca, fără întârziere şi fără echivoc, să fie clarificate, pe de o parte, compatibilitatea dintre statutul său anterior și cerințele legale privind incompatibilitatea cu activităţi în subordinea sau slujba serviciilor de informații, iar pe de altă parte riscurile ce decurg din exercitarea pe perioade întregi din parcursul profesional a unor activităţi asupra cărora poate plana un dubiu legitim privind componenta de independenţă specifică funcţiei de judecător.

Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

Reacția președintelui Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a reacționat, miercuri seara, față de dezvăluirile revoltătoare din documentarul Recorder legat de justiție. ”De ce nu a contracandidat-o nimeni pe Lia Savonea la conducerea Înaltei Curți?”, subliniază președintele.

”Am văzut cap-coadă documentarul Recorder despre justiție. Cel mai simplu este să ne revoltăm, încă o dată, și să aruncăm vina generic. Mai greu este chiar să rezolvăm problemele din justiție.

În primul rând, felicitări realizatorilor, care aduc în dezbaterea publică, într-un mod accesibil publicului, probleme importante.

În al doilea rând, nu vreau să scuz în vreun fel politicul. Faptul că lupta anticorupție s-a redus dramatic are influență politică. Numirile procurorilor-șefi au fost politice. Societatea vorbește de mult de probleme în justiție fără să vedem, la nivelul Ministerului Justiției, voință de a intra cu adevărat în ele.

Dar soluția la problemele ridicate este tot în interiorul sistemului de justiție. Cazurile prezentate trebuie investigate și trebuie investigată mai ales recurența acestor cazuri. Iar persoanele vinovate trebuie pedepsite, însă tot de sistemul de justiție, și pe bază de probe. Pentru că materialul Recorder prezintă și fapte, care sunt clare, dar și opinii, care trebuie probate.

Cine strânge probele și cine face sesizările?

De ce nu avem încă un raport din interiorul sistemului de justiție, deși se vorbește de lucrurile astea de mult timp?

Câte sesizări s-au făcut din interiorul sistemului de justiție pe faptele de care vorbim?

Câte acțiuni în justiție s-au făcut pe faptele de care vorbim?

De ce sunt doar trei magistrați în activitate care au acceptat să vorbească deschis cu reporterii?

De ce nu a contracandidat-o nimeni pe Lia Savonea la conducerea Înaltei Curți?

Așa cum am spus, am început să lucrăm la un raport cu date despre problemele din sistemul de justiție. Discutăm cu magistrați. Îi invit pe toți magistrații să îmi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină și îi asigur că voi citi personal ce îmi transmit.

Dar trebuie și o asumare în interiorul profesiei. Sunt convins că marea majoritate a magistraților sunt oameni serioși, de bună-credință.

E responsabilitatea lor, dincolo de dosarele curente, să se implice în rezolvarea problemelor profesiei lor. Și îi asigur, la rândul meu, de implicare și bună-credință pentru a aduce justiția acolo unde și-o doresc românii”.