Liviu Avram demonstreaza pe lege: „Argumentatia CCR se bazeaza pe un fals. PSD are intotdeauna dreptate in fata acestei instante”

analize

Jurnalistul Liviu Avram demonstreaza ca CCR a facut jocurile PSD in momentul in care a decis ca Parlamentul este cel care fixeaza data alegerilor parlamentare. „Incerc sa inteleg ratiunile pentru care PSD are intotdeauna dreptate in fata acestei instante. Argumentatia CCR se bazeaza pe un fals”, arata Avram.

„What the fuck is goin’ on CCR? Citesc si recitesc, de cateva ore, decizia CCR privind amanarea alegerilor si incerc sa inteleg ratiunile pentru care PSD are intotdeauna dreptate in fata acestei instante. Nu spun ca am inteles toata argumentatia, probabil ca inca mai trebuie sa recitesc de vreo 7-8 pana la 15-28 de ori decizia respectiva, dar un singur lucru sper ca l-am inteles. Si anume ca argumentatia CCR se bazeaza pe un fals. Dupa cum urmeaza:

Toata argumentatia CCR se bazeaza pe asertiunea ca la alegerile din 1996 si 2000, legea electorala impunea in mod expres ca data alegerilor se fixa DUPA ce expira mandatul Parlamentului in curs, iar din 2004 incoace s-a dat posibilitatea ca data votului sa poata fi fixata INAINTE de expirarea mandatului in curs.
Ceea ce este, pur si simplu, fals. Intre legea 68/1992, care a reglementat alegerile din 1996 si 2000, si legea 373/2004, care a reglementat alegerile din 2004, exista o singura si minora diferenta, privind termenul in care Guvernul anunta data alegerilor (de la 60 la 45 de zile). Iata:

Legea 68/1992

Articolul 6

(1) Data alegerilor se stabileste si se aduce la cunostinta publica de Guvern, cu cel putin 60 de zile inainte de ziua votarii si pina la implinirea a 5 zile de la data cind incep sa curga termenele prevazute de art. 60 alin. (2) din Constitutie.

Legea 373/2004

Articolul 7
(1) Data alegerilor se stabileste si se aduce la cunostinta publica de catre Guvern cu cel putin 45 de zile inainte de ziua votarii si pana la implinirea a 5 zile de la data la care incepe sa curga termenul prevazut la art. 63 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

Trebuie sa precizez ca intre cele doua legi a avut loc o modificare a Constitutiei, dar care, in afara de renumerotarea unor articole, nu schimba nimic din filosofia privind stabilirea datei alegerilor, adica daca aceasta trebuie sa fie inainte sau dupa ce expira oficial mandatul Parlamentului. Filosofia asta o schimba acum CCR, prin reinterpretarea Constitutiei pe baza unor scorneli pe care nimeni nu le poate sanctiona”, a explicat Liviu Avram pe Facebook.

CCR a decis, pe 29 septembrie, sa respinga sesizarea presedintelui Iohannis legata de legea prin care Parlamentul stabileste data alegerilor parlamentare din acest an.

Decizia a fost luata cu o majoritate de cinci voturi, acestea provenind de la judecatorii numiti de PSD sau apropiati PSD: Valer Dorneanu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Attila Varga si Mona Pivniceru.

Impotriva respingerii sesizarii lui Iohannis au votat judecatorii Livia Stanciu, Simina Tanasescu, Marian Enache si Daniel Morar.

Motivarea CCR

Stabilirea datei alegerilor dupa expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organica, iar inainte de expirarea mandatului, prin lege ordinara, arata Curtea Constitutionala a Romaniei in motivarea deciziei prin care a fost respinsa sesizarea presedintelui Klaus Iohannis si a Guvernului asupra Legii privind organizarea alegerilor parlamentare.

La finalul lunii septembrie, CCR a respins sesizarea presedintelui Klaus Iohannis si a Guvernului asupra Legii privind unele masuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, ca urmare a incetarii mandatului Parlamentului ales in anul 2016.

„Curtea constata ca stabilirea datei alegerilor dupa expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organica, iar inainte de expirarea mandatului Parlamentului, prin lege ordinara. Astfel, daca Parlamentul opta ca data stabilirii alegerilor parlamentare sa fie hotarata prin lege ordinara, aceasta insemna ca data antereferita trebuia sa se plaseze in interiorul duratei de 4 ani a mandatului Camerelor, insa, prin art.1 alin.(1) din legea criticata, Parlamentul a optat pentru adoptarea unei legi organice de stabilire a datei alegerilor, ceea ce inseamna ca alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, asadar, intr-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani al Camerelor”, se precizeaza in motivare.

Prin urmare, arata sursa citata, Curtea constata ca art.1 alin. (1) din legea criticata nu incalca art. 1 alin. (5), art. 73 alin. (1) si (3) lit.a) si art. 147 alin. (4) din Constitutie.

Cu privire la competenta Guvernului de a stabili data alegerilor, Curtea constata ca aceasta este de nivel legal si poate fi oricand eliminata prin lege sau, astfel cum s-a intamplat in cazul de fata, sa se reglementeze o derogare de la aceasta tot prin lege.

„Nu este o cerinta constitutionala ca Guvernul sa fie cel care stabileste data alegerilor, ci doar o optiune politica a Parlamentului. De altfel, in privinta problemei stabilirii datei alegerilor locale de catre Parlament sau Guvern, prin Decizia nr. 240 din 3 iunie 2020, Curtea a constatat ca ‘Parlamentul poate retine aceasta competenta in masura in care prin lege deroga de la prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 115/2015. In lipsa unei asemenea derogari exprese, urmeaza sa se aplice dreptul comun, reprezentat de Legea 115/2015, caz in care competenta de a stabili data alegerilor revine Guvernului. Astfel, din punct de vedere constitutional, ambele solutii legislative sunt posibile’”, mentioneaza judecatorii constitutionali.

In acelasi sens, Curtea retine, astfel cum s-a aratat, ca anterior chiar legiuitorul a stabilit data alegerilor parlamentare, art. 120 alin.(1) din Legea nr. 373/2004 stabilind expressis verbis ca ‘alegerile din anul 2004 pentru Camera Deputatilor si Senat, precum si pentru functia de presedinte al Romaniei au loc la data de 28 noiembrie 2004’.

Prin urmare, spune CCR, nimic nu impiedica Parlamentul sa deroge de la reglementarea de drept comun referitoare la autoritatea competenta sa stabileasca data alegerilor parlamentare.

„Avand in vedere cele expuse, rezulta ca Parlamentul are deplina competenta de a stabili data alegerilor printr-o lege ordinara sau organica, dupa caz, in functie de decizia politica de a organiza alegeri in interiorul mandatului Camerelor sau in termenul de 3 luni consecutiv expirarii acestuia. In lipsa unei legi de stabilire a datei alegerilor parlamentare, acestea pot avea loc doar in interiorul duratei mandatului de 4 ani al Camerelor, alegerile organizandu-se la termen, pe cand, in conditiile unei asemenea legi, se pot organiza alegeri parlamentare atat la termen, cat si peste termen, decizia politica in acest sens apartinand in exclusivitate Parlamentului”, mai arata CCR.

Mai mult despre: , ,

Comentarii: