Lovitura de stat din Niger risca sa provoace o crestere a imigratiei in UE, avertizeaza comisarul european pentru afaceri interne

Lovitura de stat de anul trecut din Niger ar putea duce la o crestere a numarului de sosiri ilegale in Uniunea Europeana, a declarat marti comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, in ajunul unui vot cheie privind revizuirea normelor de migratie ale blocului inainte de alegerile din iunie, relateaza Reuters.

Junta militara care a preluat puterea la Niamey printr-o lovitura de stat in 2023 a revocat de atunci o lege care a contribuit la reducerea fluxului de vest-africani catre Europa. UE cauta o cooperare mai stransa cu statele africane pentru a reduce imigratia nedorita.

„Lovitura de stat din Niger ma ingrijoreaza foarte mult. Aceasta ar putea duce, desigur, la o multime de noi imigranti care vin intr-o situatie foarte dificila si periculoasa”, a declarat Johansson reporterilor.

Mai mult de 45.500 de persoane au intrat in UE pana acum in acest an in afara punctelor de trecere a frontierei obisnuite, potrivit datelor ONU. Aceste sosiri sunt mult sub varful din 2015, cand peste un milion de persoane, majoritatea refugiati sirieni, au ajuns in blocul comunitar.

De atunci, UE, formata din 27 de state membre, a facut presiuni pentru a reduce imigratia neregulamentara din Orientul Mijlociu si Africa, prin inasprirea frontierelor si restrictionarea legilor sale privind azilul, pe masura ce retorica anti-imigratie a crescut pe intregul continent.

Sub presiunea partidelor de extrema-dreapta, care se asteapta sa castige teren in alegerile pentru Parlamentul European de peste doua luni, UE a prezentat noul pact privind migratia, incheiat la sfarsitul anului trecut, drept un progres pentru o mai buna gestionare a migratiei.

Parlamentul European organizeaza miercuri un vot final asupra acestui pachet, care scurteaza timpii pentru procedurile de verificare si de azil, incearca sa simplifice returnarile si stabileste ajutorul disponibil pentru statele membre aflate sub presiune.

Daca pachetul va trece, acesta va trebui sa fie aprobat in zilele urmatoare de statele membre care vor avea apoi doi ani la dispozitie pentru a-l pune in aplicare.

Johansson se astepta ca pachetul sa fie aprobat. Insa 161 de organizatii ale societatii civile au cerut marti respingerea pactului, despre care au spus ca abuzeaza de drepturile fundamentale – inclusiv prin faptul ca permite detentia copiilor – si ca reprezinta „un pas urias in directia gresita”.

„Decizia va avea un impact asupra copiilor care fug de conflicte, foamete si moarte timp de decenii. Este imperativ ca UE sa procedeze corect”, a declarat Federica Toscano de la Salvati Copiii Europa.

Expertul in migratie Alberto-Horst Neidhardt, de la think-tank-ul European Policy Centre, a descris pactul ca fiind un compromis „dificil” si a avertizat ca nu trebuie sa se astepte la solutii rapide la provocarile complexe pe care le ridica migratia.