Hotărârea lasă în vigoare decizia pronunțată anterior de un judecător federal din Boston, care a apreciat că mai multe dispoziții ale ordinului executiv ridică probleme de legalitate și nu pot fi aplicate în statele care au contestat măsurile în instanță. Procesul continuă, iar fondul cauzei urmează să fie analizat ulterior, scrie Associated Press.
Litigiul a fost inițiat de o coaliție de state conduse de administrații democrate, care susțin că ordinul executiv depășește atribuțiile constituționale ale președintelui și interferează cu responsabilitatea statelor de a organiza alegerile. În total, aproape douăzeci și patru de jurisdicții, inclusiv Districtul Columbia, contestă măsurile.
Judecătorii majoritari ai Curții de Apel au apreciat că statele au prezentat suficiente argumente pentru a demonstra că implementarea imediată a ordinului le-ar putea afecta activitatea de pregătire a scrutinului, justificând astfel menținerea suspendării până la soluționarea cauzei.
Unul dintre cei trei judecători din complet a formulat o opinie parțial separată, considerând că o prevedere referitoare la elaborarea unei liste federale privind alegătorii eligibili ar fi putut intra în vigoare, însă majoritatea nu a împărtășit această opinie.
Ordinul executiv contestat prevedea, printre altele, implicarea unor agenții federale în furnizarea de informații privind eligibilitatea alegătorilor și modificări privind gestionarea corespondenței electorale de către serviciul poștal american.
Departamentul Justiției a indicat anterior că analizează posibilitatea de a solicita intervenția Curții Supreme a Statelor Unite. Până la o eventuală decizie a instanței supreme, suspendarea dispusă de tribunalul federal rămâne în vigoare în statele reclamante.
Susținătorii administrației afirmă că măsurile urmăresc consolidarea integrității procesului electoral și prevenirea fraudelor asociate votului prin corespondență. În schimb, autoritățile statelor reclamante și organizațiile pentru apărarea dreptului la vot susțin că ordinul executiv transferă în mod nejustificat atribuții către guvernul federal și riscă să creeze dificultăți administrative înaintea scrutinului.
În paralel, pe rolul instanțelor federale se află și alte procese care contestă același ordin executiv, inclusiv acțiuni introduse de Comitetul Național Democrat și de alți reprezentanți ai Partidului Democrat. Rezultatul acestor litigii ar putea influența modul în care vor fi organizate procedurile de vot prin corespondență înaintea alegerilor din noiembrie.