Lovitura umilitoare pentru Tudorel Toader. Procurorii DIICOT trec de partea lui Augustin Lazar

news

Adunarea Generala a procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) critica ordonantele de urgenta prin care Tudorel Toader a modificat, din nou, Legile Justitiei.

„Modificarile aduse Legilor Justitiei contravin arhitecturii institutionale stabilite prin Constitutie si ar pune Ministerul Public in imposibilitatea de a-si realiza atributiile specifice, prevazute de Constitutia Romaniei si legile organice”, arata procurorii DIICOT, intr-un comunicat de presa.

Procurorii DIICOT au decis in unanimitate ralierea si sustinerea punctelor de vedere emise de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si de Sectia de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Decizia a fost luata in cadrul Adunarii Generala a procurorilor DIICOT, din data de 20 februarie 2019. Aceasta Adunare a fost convocata pentru prezentarea Raportului de activitate al Directiei pentru anul 2018, dar s-a decis suplimentarea ordinii de zi, cu emiterea unui punct de vedere asupra modificarilor aduse Legilor Justitiei, prin ordonanta de urgenta a Guvernului, adoptata marti.

De asemenea, si procurorii DNA isi exprima ingrijorarea cu privire la modalitatea pripita de adoptare a ordonantelor de modificare a Legilor Justitie, cat si cu privire la continutul acestora si atrag atentia asupra blocarii activitatii in parchete. De asemenea, procurorii cor putea fi dati afara pentru „neindeplinirea conditiei de buna reputatie”.

„Interzicerea delegarilor in functiile de conducere va bloca activitatea Directiei Nationale Anticoruptie si o va pune in imposibilitatea de a-si exercita atributiile legale, avand in vedere ca nu vor mai putea fi verificate rechizitoriile de catre procurorii sefi sectie si nu vor putea fi trasi la raspundere autorii de fapte penale (prin introducerea art. 54 alin. (71) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor)”, sustine DNA, intr-un comunicat de presa.

Concret, din data de 20 martie 2019, Sectia de combatere a coruptiei si Sectia judiciara din cadrul DNA raman fara procurori sefi, prin expirarea delegarilor.

„In mod real, indiferent ce procedura de numire ar fi parcursa, nu se poate finaliza pana la data de 20 martie 2019. Precizam ca, intre alte atributii pe care le are, procurorul sef sectie conduce si controleaza activitatea intregului personal din cadrul sectiei, verifica rechizitoriile intocmite de procurorii din subordine (inclusiv cele intocmite de procurorii sefi ai serviciilor teritoriale, solutioneaza plangerile formulate impotriva masurilor procesuale luate si a solutiilor dispuse de procurori) „, mai arata sursa citata.

In plus, procurorul sef al Sectiei judiciare sprijina pregatirea temeinica a procurorilor pentru sedintele de judecata si poate participa chiar acesta la judecarea cauzelor in care instanta a fost investita de DNA prin rechizitoriu.

„Proiectul de act normativ nu a fost discutat cu reprezentantii magistratilor, iar transmiterea spre avizarea CSM in aceeasi zi in care ordonanta a fost adoptata de Guvern denota o lipsa de preocupare pentru un dialog onest intre puteri cu privire la prevederi de o importanta deosebita, care vor afecta semnificativ functionarea autoritatii judecatoresti”, sustine DNA.

Potrivit sursei citate, Directiei Nationale Anticoruptie nu i-a fost comunicata nici in prezent o versiune oficiala a actului normativ adoptat, observatiile fiind formulate pe baza textelor aparute in mass-media.

„Nu exista nicio urgenta si nicio situatie extraordinara care sa justifice adoptarea prin ordonanta de urgenta a unor prevederi referitoare la eliberarea din functie a magistratilor. Singura urgenta in acest sens ar putea fi constituita de intentia de a influenta proceduri disciplinare in curs sau care urmeaza sa fie exercitate, argument care nu poate fi acceptat”, arata sursa citata.

In acelasi sens, nu exista nicio urgenta referitoare la schimbarea modului de organizare a parchetelor.

DNA mai precizeaza ca, potrivit noilor modificari, avizarea propunerilor de numire a procurorilor cu functii de conducere va fi facuta de plen si nu de catre Sectia de procurori din cadrul CSM, ca in prezent, „ceea ce reprezinta o incalcare a principiului separarii carierelor, consfintit de Parlament prin modificarile recente aduse legilor justitiei si insusit de Curtea Constitutionala”.

„Nu exista nicio justificare pentru ca Guvernul sa rastoarne un principiu stabilit de Parlament. Eliminarea conditiilor de vechime pentru numirea in functii de conducere creeaza posibilitatea ca persoanele care vor indeplini aceste atributii sa nu detina experienta necesara exercitarii corespunzatoare a atributiilor (modificarea art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004) „, se arata in comunicat.

In plus, „a fost introdusa posibilitatea eliberarii din functie a magistratilor pentru neindeplinirea conditiei de buna reputatie; in lipsa unor garantii privind modul in care se poate exercita aceasta atributie de catre sectiile CSM, se aduce atingere independentei magistratilor, care pot fi supusi unor forme de presiune in acest mod (Modificarea art. 65 alin. 1 lit. i din Legea nr. 303/2004)”, conchide DNA.

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre: ,

Comentarii: