„Luam masuri”. Comisia Europeana reactioneaza cu duritate fata de minciunile PSD-ALDE privind Codul de procedura penala

news

Comisia Europeana ia masuri, mai mult sau mai putin vizibile, atunci cand directivele UE sunt folosite ca scuza pentru urmarirea unor interese care nu au de-a face cu spiritul sau litera legislatiei europene, a declarat, marti, seful Reprezentantei CE in Romania, Angela Cristea.

Reactia Angelei Cristea vine dupa ce reprezentantii PSD-ALDE au sustinut ca modificarile la Cidul de procedura penala sunt detreminate de punerea in aplicarea a directivei europene privind prezumtia de nevinovatie.

„Observam si noi ca exista uneori tendinta de a fi folosite directivele Uniunii Europene sau acquis-ul, in general, ca scuza, pentru urmarirea unor interese care nu au nimic de-a face nici cu spiritul, nici cu litera legislatiei europene si va asiguram ca luam masuri cand vedem ca se intampla. Uneori mai vizibile, alteori mai putin vizibile interventiile noastre, dar nu vom lasa acquis-ul comunitar sa fie abuzat pentru interese care sunt straine de obiectivele pe care le-am urmarit noi in momentul in care am adoptat acea legislatie”, a afirmat Cristea, citata de Agerpres.

Precizarile au fost facute in cadrul unei conferinte organizate de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania si Agentia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru a prezenta raportul FRA privind provocarile cu care se confrunta organizatiile societatii civile care lucreaza in domeniul drepturilor omului in UE, publicat la inceputul anului. Declaratia Angelei Cristea a venit ca raspuns la un comentariu al presedintelui Expert Forum, Sorin Ionita, care a atras atentia asupra modului in care este transpusa in legislatia romana directiva privind combatarea spalarii banilor.

„Dupa cum stiti, avem un aparat de produs legislatie europeana destul de activ si urmarim punerea in aplicare a acestei legislatii europene si, in momentul in care vedem ca aceasta nu se intampla corect, deci in spiritul si litera legii, avem mai multe instrumente. Unul, pe care probabil il cunoasteti, este cel de infringement, de punere in intarziere, spunem noi, a implementarii legislatiei europene si avem si dialogurile structurate in cadrul mai multor mecanisme, cel mai cunoscut din Romania fiind Mecanismul de Cooperare si Verificare, unde ne facem de obicei cunoscuta opinia, in raportul anual pe care il elaboram. Ultimul raport a fost in noiembrie 2017 si atunci am spus ca peste un an vom avea un nou raport, deci acolo vom dezvolta mai mult aceste subiecte”, a explicat Angela Cristea, raspunzand unei alte intrebari.

In discursul sau introductiv, Cristea a mai aratat ca prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, vorbeste despre „un triunghi virtuos al democratiei, statului de drept si drepturilor fundamentale” si ca niciuna dintre aceste componente nu ar trebui sa incerce sa se dezvolte in detrimentul alteia.

„Cheia este exact sa se gaseasca acest echilibru intre functionarea democratiei, statul de drept si respectul pentru drepturile fundamentale. Aici, rolul societatii civile este foarte important, pentru ca, pe de o parte, societatea civila poate contribui la formularea de politici publice, are o expertiza si foarte adesea este cel mai aproape de cetatean, deci stie mai bine decat oricine altcineva care sunt nevoile acestuia. Pe de alta parte, functioneaza ca un caine de paza al democratiei si tine raspunzatori guvernantii pentru felul in care se ocupa de problemele cetatii. Nu in ultimul rand, are un rol foarte important in livrarea de servicii sociale pentru societate in general si, in special, pentru grupurile dezavantajate”, a spus ea.

Potrivit Angelei Cristea, in democratiile mai tinere, de multe ori guvernantii se simt amenintati daca societatea civila ii critica si exista tendinte de a limita si de a controla activitatea ONG-urilor.

„Am vazut acest fenomen acutizandu-se, ca un efect al crizei financiare din 2008 – 2014. Am vazut o crestere a miscarilor antisistem. De asemenea, o crestere a discursului populist, o crestere a intolerantei si o limitare, in general, a spatiului de functionare pentru societatea civila (…) in principal prin masuri legislative si administrative, prin limitarea accesului la finantare si, de multe ori, printr-un discurs public, inclusiv din partea actorilor politici, care tindea sa transforme societatea civila intr-un fel de tap ispasitor pentru problemele care apareau in societate. Raspunsul Comisiei a fost de a reveni, daca vreti, la o practica pre-aderare, si anume de a avea programe de finantare pentru societatea civila, pentru ca in filosofia UE, odata ce un stat adera la Uniune, se considera ca marile probleme in acest domeniu au fost rezolvate si atunci nu mai e nevoie de o finantare masiva pentru societatea civila. Or, evolutiile din ultimii ani, si mai ales din aceasta regiune a Europei, ne arata ca este nevoie, in principal, prin finantare sa sprijinim societatea civila”, a mentionat Cristea.

Mai mult despre: , ,

Comentarii: