El îl acuză pe prefect de abuz în serviciu pentru că nu a dispus încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, după decizia definitivă privind conflictul de interese, ci doar diminuarea indemnizației acestuia, transmite Mediafax.
Demersul lui Piedone vine în contextul în care Prefectura Timiș a emis un ordin prin care indemnizația lui Dominic Fritz este redusă cu 10% pentru o perioadă de șase luni, măsura fiind fundamentată pe prevederile Legii nr. 176/2010 și ale Codului administrativ.
Într-o postare pe Facebook, Cristian Popescu Piedone a susținut că prefectul ar fi avut obligația legală de a constata încetarea mandatului lui Dominic Fritz.
„Legea trebuie aplicată, nu interpretată. În fața legii, toți suntem egali. Unde-i lege, nu-i tocmeală”, a afirmat Piedone.
Potrivit documentului publicat de acesta, plângerea penală îl vizează pe prefectul Paul Finta „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 Cod penal”, precum și pentru alte eventuale infracțiuni ce ar putea rezulta în urma cercetărilor.
Liderul PNRR solicită procurorilor DNA să stabilească dacă prefectul avea obligația legală de a emite un ordin de încetare a mandatului primarului Timișoarei sau dacă sancțiunea aplicată respectă legislația privind integritatea.
Sesizarea vizează analizarea hotărârii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), a ordinului prefectului și a avizelor juridice care au stat la baza deciziei. Totodată, Piedone solicită verificarea corespondenței Prefecturii Timiș cu Ministerul Afacerilor Interne, ANI și alte instituții, precum și audierea prefectului și a funcționarilor implicați.
Dominic Fritz a fost declarat definitiv în conflict de interese după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, în 18 iunie 2026, recursul formulat împotriva raportului ANI. Instanța a reținut că edilul a participat la emiterea unui act administrativ care a produs beneficii unei persoane care îl împrumutase cu 25.000 de lei în campania electorală din 2020.
ANI a precizat ulterior că, în practica administrativă actuală, constatarea unui conflict de interese nu conduce automat la încetarea mandatului în toate cazurile. Potrivit agenției, 22 de persoane declarate în conflict de interese în timpul exercitării unei funcții elective continuă să ocupe funcții alese, sancțiunea aplicată fiind, în multe situații, diminuarea indemnizației cu procente cuprinse între 5% și 20% pentru o perioadă de până la șase luni.
Demersul lui Piedone are loc însă în condițiile în care chiar acesta a fost vizat de un dosar al Agenției Naționale de Integritate. În februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut definitiv raportul ANI prin care Cristian Popescu Piedone a fost declarat în conflict de interese administrativ.
În acel caz, instanța supremă a confirmat existența conflictului de interese, decizia producând consecințele prevăzute de legislația în materie de integritate.
În acest context, declarațiile lui Piedone potrivit cărora „în fața legii, toți suntem egali” și „unde-i lege, nu-i tocmeală” contrastează cu faptul că liderul PNRR invocă aplicarea strictă a legislației privind integritatea în cazul unui alt ales local, după ce el însuși a fost sancționat definitiv pentru conflict de interese într-o procedură inițiată de ANI.