”M-a deranjat cel mai tare”. Primele critici dure ale președintelui Dan la adresa serviciilor de informații

Președintele României, Nicușor Dan,  a declarat marți, la Summitul pentru Guvernanță Digitală, că securitatea cibernetică a țării este „destul de bună”, însă România rămâne vulnerabilă în fața campaniilor de dezinformare, din cauza lipsei unor sisteme automate de detectare și a comunicării necoordonate a instituțiilor statului.

Șeful statului a fost întrebat cum vede integrarea tehnologiei în Strategia Națională de Apărare, iar răspunsul său a vizat direct fenomenul tot mai accentuat al manipulării informaționale.

„Nu avem mecanisme automate de detectare. Comunicarea instituțiilor nu este deloc structurată”

Președintele a explicat că, în era tehnologiei, statul trebuie să poată identifica în timp real campaniile de dezinformare, altfel acestea ajung rapid să fie percepute ca adevăr de o parte importantă a populației.

Deși teoretic a încheiat pacea cu Hamas, Israelul a aprobat un buget de apărare uriaș, de 34,6 miliarde de dolari, pentru 2026

Culmea ipocriziei: Rusia acuză România de „nazism”, după ce președintele Nicușor Dan a decorat un veteran care a luptat contra armatei lui Stalin la Cotul Donului, în 1941

„Statul român stă destul de bine în privința securității cibernetice, dar mai există zona de dezinformare în care încă nu suntem bine. România nu are mecanisme de detectare automată a campaniilor de dezinformare, iar modul în care instituțiile statului comunică nu este deloc structurat.”

Acesta a subliniat că instituțiile trebuie să reacționeze rapid și coerent, altfel mesajele oficiale nu ajung la cetățeni.

„E nevoie să detectezi în timp real o campanie de dezinformare, în mod automat. Așa nu-ți ajung oamenii să culeagă toate lucrurile care pot fi spuse. Să nu lași timp ca o campanie să devină adevăr. Comunicarea instituțiilor statului trebuie să fie coordonată și să aibă impact. În momentul de față, spun la întâmplare, un comunicat al Ministerului Apărării nu știu dacă ajunge la 1-2 la mie din populație.”

„Cine are încrederea cetățenilor pentru a spune: «nu e așa»?”

Președintele a analizat și problema pe fond, explicând că dezinformarea nu poate fi combătută doar cu tehnologie, ci și prin recâștigarea încrederii publicului.

În opinia sa, într-o democrație, adevărul ar trebui să fie reafirmat de lideri politici sau instituții media cu credibilitate. Astăzi, această „referință” este mult slăbită.

„În mod normal, într-o democrație, apare un lider politic sau un trust de presă în care oamenii au încredere și spune: ‘nu e așa’. Și dezinformarea dispare. Problema este că noi nu mai avem această referință sau ea este mult diminuată. Cine are încrederea cetățenilor pentru a spune: ‘nu e așa’?”

Șeful statului a subliniat că restabilirea acestei încrederi este un proces lung: „Acesta nu e un lucru care ține doar de tehnologie, ci de încrederea pe care autoritățile statului și media trebuie să o recâștige. E un proces care va dura.”

„M-a deranjat cel mai tare”. Probleme grave cu datele statului

Președintele a vorbit și despre o dificultate majoră observată de la preluarea mandatului: lipsa unei structuri coerente de colectare și unificare a datelor necesare deciziilor publice: „Nu știu dacă ‘șocat’ este cuvântul, dar m-a deranjat cel mai tare că informațiile pe care le primești din diferite zone sunt diferite sau diferă de la o lună la alta și nu e normal.”

El a explicat că această problemă nu este una tehnică, ci una de funcționare a statului.

„Nu există o structură și o colaborare între instituții astfel încât informațiile de care ai nevoie pentru a lua deciziile să fie puse într-un mod structurat, organizat și stabil. Ăsta este un lucru care ține de funcționarea statului”, a subliniat președintele.