„Orice oficial rus vorbind despre identitatea naţională a unei ţări se află într-o evidentă contradicţie. În timp ce debitează acest gen de propagandă stalinistă, Rusia este angajată într-un război brutal de cucerire. Rusia omoară zilnic civili, în timp ce neagă suveranitatea şi identitatea naţională a unui vecin. Cum să iei în serios orice afirmaţie despre astfel de subiecte venind de la Moscova?”, a transmis Andrei Ţărnea.
Purtătorul de cuvânt al diplomaţiei române a subliniat că atât Rusia ţaristă, cât şi Uniunea Sovietică au urmărit rusificarea popoarelor aflate sub controlul Moscovei.
„În Rusia ţaristă şi apoi în Uniunea Sovietică comunistă, politica oficială a fost una a rusificării forţate a popoarelor ocupate. Identităţile naţionale şi aspiraţiile naţionale nu răspund cerinţelor Moscovei nici când e vorba de limbă, nici când este vorba de decizii economice şi de investiţii”, a afirmat Ţărnea.
El a precizat că statele din regiune îşi pot decide în prezent singure politicile şi investiţiile, fără ca acestea să mai fie dictate de Moscova.
„Au trecut timpurile când Moscova alegea pentru aceste naţiuni cu forţa sau le impunea ce să facă. Războiul şi propaganda rusă sunt două feţe ale aceleiaşi dorinţe de control a Moscovei”, a adăugat reprezentantul MAE.
Reacţia diplomaţiei române vine după ce Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti a publicat, luni, fragmente dintr-un interviu acordat agenţiei ruse TASS de Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament European din cadrul Ministerului rus de Externe.
Oficialul rus a criticat achiziţionarea de către România a operatorului Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti şi a încercat să lege tranzacţia de sprijinul acordat Ucrainei şi de relaţia dintre Bucureşti şi Chişinău.
Întrebat de ce ar avea România nevoie de port şi dacă acesta ar putea fi utilizat, în calitatea României de stat membru NATO, „împotriva Rusiei”, Pilipson a susţinut că achiziţia a fost prezentată la Bucureşti drept un pas către o aşa-numită „reunificare economică” şi că portul ar urma să fie folosit inclusiv în procesul de reconstrucţie a Ucrainei.
„Achiziţionarea operatorului Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, prin care se realizează peste 70% din importurile şi exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la Bucureşti drept un pas către «reunificarea economică», fiind anunţată şi utilizarea acestui nod de transport «în procesul de reconstrucţie a Ucrainei»”, a declarat oficialul rus.
Pilipson s-a referit şi la discuţiile privind o eventuală unire a României cu Republica Moldova, susţinând că promovarea acestui subiect în presă ar face parte dintr-o „campanie de influenţare a opiniei publice din Republica Moldova”.