Mafia PSD in actiune. Saci de documente tocate pe holurile Ministerului Justitiei, CCR a intervenit imediat sa-i salveze pe vinovati

news

Astazi se implinesc trei ani de la momentul emiterii, de catre Guvernul Grindeanu, a OUG 13, ordonanta menita sa il scape pe seful PSD de atunci, Liviu Dragnea, de puscarie. Noi informatii prezentate de justnews.ro, care a vorbit cu persoane implicate in acea noapte neagra in adoptarea OUG, completeaza tabloul unuia dintre momentele cele mai periculoase pentru destinul Romaniei din ultimii 30 de ani.

Totul a inceput pe 16 ianuarie 2017, cand ministrul Justitiei, Florin Iordache, a avut initiativa modificarii Codului Penal si a Codului de Procedura penala, invocand necesitatea punerii in acord a legislatiei nationale cu deciziile Curtii Constitutionale. In acelasi timp, Iordache a precizat ca intentioneaza si promovarea unui proiect privind gratierea unor pedepse.

In ziua amintita, intr-o sedinta la minister, Florin Iordache si-a prezentat intentiile. La sedinta au participat seful de cabinet Corina Drasoveanu, secretarii de stat Gabriela Scutea, Constantin Sima, Oana Schmidt Haineala si Mariana Mot. Fara a preciza ce urmareste sa modifice concret, Florin Iordache a declarat celor prezenti ca proiectele de ordonanta trebuie sa fie gata peste doua zile, pentru a intra pe ordinea de zi a Guvernului.

Orice act normativ are nevoie de o nota de fundamentare si de o serie de avize de la alte institutii. Sentimentul celor care au participat la respectiva sedinta de la minister era ca atitudinea ministrului Iordache era in sensul “Nu ma intereseaza ce faceti tehnic, voi scrieti acolo ce vreti, noi facem ce trebuie“.

Din partea aparatului tehnic al ministerului au inceput sa apara inca din primul moment, critici fata de propunerile lui Iordache. Toate analizele demarate in ziua respectiva aratau ca aceste schimbari legislative nu puteau avea loc peste noapte si ca era nevoie de o perioada de analiza, de discutie cu alte institutii si de tranzitie pentru aplicare. Urgenta nu se justifica sub nicio forma.

S-a speculat mult pe izvorul acelei ordonante, draftul care a fost prezentat la minister de Florin Iordache. Ancheta DNA inceputa ulterior in aceasta problema nu s-a finalizat, dosarul fiind clasat in urma unei decizii a Curtii Constitutionale.

”Draftul pe care s-a construit la minister, formal, proiectul de Ordonanta de urgenta 13 a fost lucrat la Camera Deputatilor, intr-o zi de duminica, intre orele 10 si 14 la cabinetul presedintelui Camerei Deputatilor de la acea vreme.… Din pacate, avand in vedere decizia Curtii Constitutionale, investigatiile nu au putut continua, nu au putut lamuri cine a hotarat ca intr-o zi de duminica sa se lucreze la Camera Deputatilor un asemenea proiect de OUG, cine a chemat functionari sa lucreze la calculator, cine a stat in spatele acelui functionar si a dictat ordonanta, cine mai era in acea camera unde s-a redactat respectivul document”, ne-a declarat unul dintre cei trei procurori DNA care au lucrat la caz.

In zilele respective, pe holurile Ministerului Justitiei isi facuse aparitia Mariana Alexandrescu, fosta consiliera pe probleme juridice a lui Adrian Nastase. Proiectul de OUG redactat la Parlament a fost prezentat participantilor la sedinta de la Ministerul Justitiei de pe un memory stick.

Au urmat doua zile de certuri continue, in care aparatul tehnic din Minister s-a opus nu doar verbal, ci si in scris proiectului de ordonanta primit pe stick de catre conducerea ministerului. Dovada in acest sens stau multiplele note interne redactate si asumate de persoanele desemnate pe lucrare, de directorul directiei de specialitate si avizate, dupa caz, de secretarii de stat. Responsabila pentru Directia Legislatie era Gabriela Scutea, insa apare in documente si un alt procuror secretar de stat, Constantin Sima – foarte nervos, deranjat vizibil de opozitia aparatului tehnic, in timp ce Oana Haineala, al treilea procuror aflat in acele vremuri la Ministerul Justitiei, contrar obiceiului, a tacut.

Pe 18 ianuarie 2017 era programata o sedinta de Guvern. Pe ordinea de zi erau trecute cateva completari la o serie de legi privind investitiile din fonduri publice, cateva masuri pentru marirea gradului de absorbtie a fondurilor europene, initierea PNDL etc. Nimic despre modificarea Codului penal si a Codului de Procedura penala prin OUG, nimic despre amnistie si gratiere.

In momentul in care presedintele Klaus Iohannis a intrat in sala pentru a prezida sedinta, personalului de specialitate din aparatul tehnic al MJ venit, se pare, pentru sustinerea OUG-urilor pe o ordine de zi suplimentara – oamenii fiind pregatiti cu documentatia ceruta de Florin Iordache in urma cu doua zile, i s-a cerut sa plece de urgenta. Si acum ei, si nu numai ei, sunt convinsi ca ordonanta ar fi fost adoptata atunci daca nu venea Iohannis si prezida sedinta de Guvern.

„Cunoasteti povestea ca este un elefant in incapere dar nu se vede. Sunt doi elefanti, ordonanta de gratiere si ordonanta de modificare a codurilor penale. Evident ca si despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineata. Domnia sa mi-a spus ca discutia avusese loc cu anumiti colegi din Guvern si ca nu vor a fi puse pe ordinea de zi suplimentara aceste doua chestiuni gratierea si modificarea codurilor penale”, a declarat atunci Klaus Iohannis.

Dupa acest esec de etapa al echipei Iordache, seara, doua proiecte de ordonanta de urgenta au fost postate pe site-ul Ministerului Justitiei pentru dezbatere publica si a reinceput nebunia. Au fost atunci inregistrate peste 2.000 de sesizari, propuneri, aproape toate defavorabile proiectului. Ele au venit de la cetateni sau de la organizatii neguvernamentale care reprezentau aproape 40.000 de persoane. Oamenii s-au mobilizat si au transmis, din tara sau strainatate, punctele lor de vedere. Pe 30 ianuarie, Florin Iordache a organizat o dezbatere publica pe aceleasi teme.

A doua zi, OUG 13 era aprobata in sedinta de Guvern, in pofida a 6 note elaborate de Directia Elaborare Acte Normative – directia de specialitate din minister – care cuprindeau intre 7 si 40 de pagini de argumente in care se arata ca modificarile legislative propuse nu sunt benefice pentru societate in forma solicitata de ministrul Iordache. In toate aceste documente, au fost aduse in discutie urgenta demersului si necesitatea consultarii cu sistemul judiciar, adica cu Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, Directia Nationala Anticoruptie, DIICOT, Inalta Curte de Casatie si Justitie. Aceste institutii fusesera consultate, formal, de minister, dar nu au avut timp sa raspunda sau au raspuns prin opozitie puternica, totul fiind programat ca, intr-o cursa contra cronometru, de catre Florin Iordache si echipa lui.

(…) Pe 31 ianuarie 2017 tensiunea era maxima. Nimeni nu stia daca va fi adoptata ordonanta si, mai ales, in ce forma. In momentul publicarii in Monitorul Oficial, in noaptea de 1 februarie, s-a constatat ca termenul tehnic de 10 zile era mentionat in ordonanta adoptata de Guvern. A doua zi au fost audiati functionarii din minister la DNA.

Joi, pe 2 februarie, la ministerul Justitiei s-a adunat hartia reciclata. Coincidenta sau nu, saci de hartie tocata asteptau in holul institutiei pentru a fi incarcati si transportati. In ordonanta de clasare a dosarului, DNA arata ca in aceeasi perioada a fost distrus avizul de oportunitate cu observatii pe OUG 13 venit din partea Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul.

Revenind la ancheta procurorilor initiata imediat dupa adoptarea OUG13, cazul a fost clasat cinci luni mai tarziu, in urma unei decizii a Curtii Constitutionale care a hotarit, la sesizarea lui Calin Popescu Tariceanu, ca procurorii nu pot ancheta modul de adoptare a unui act normativ. Fostul ministru al Justitiei urma sa fie citat si, in momentul in care era aproape sa se ajunga la decidentii politici, CCR a stopat ancheta. Florin Iordache nu a mai apucat sa fie audiat in dosar.

Dupa ce investigatiile urmasera un anumit fagas, fusesera ridicate foarte multe documente, audiate foarte multe persoane, si urma, gradual, sa se ajunga la decidenti, in momentul acela a intervenit dosarul de la Curtea Constitutionala. CCR a opinat ca asemenea acte normative nu intra in competenta de verificare a organului de urmarire penala. Punct. Istoria, de asemenea va decide daca o asemenea decizie este corecta sau nu. Ca jurist, nu poti decat sa respecti legea care inseamna si o decizie a CCR”, a mai aratat anchetatorul.

Celebra fraza a ministrului Florin Iordache ”Oportunitatea o stabileste Guvernul”, in spatele careia si-a ascuns intentiile, nu era singurul cap de acuzare. In noaptea respectiva a disparut un aviz transmis ministerului Justitiei prin fax. Aceeasi soarta a avut-o si documentul original. Trimis la Parchetul General pentru a continua ancheta pe acuzatiile de fals si distrugere de documente, dosarul a fost clasat invocand aceeasi decizie a Curtii Constitutionale. Problema este ca CCR nu a hotarat atunci ca procurorii nu pot ancheta infractiunile de sustragere sau distrugere de inscrisuri si falsul intelectual. Nimeni nu si-a mai batut capul cu asemenea „detalii”.

Citeste si: „I-am spus ministrul Iordache: ‘asta nu se poate’”. Gabriela Scutea, dezvaluiri in premiera despre culisele adoptarii OUG 13

Mai mult despre: ,

Comentarii: