Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis vineri, în unanimitate, să sesizeze din nou Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la proiectul de lege prin care Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pentru modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților, au confirmat oficial reprezentanții instanței supreme.
Decizia a fost luată cu 102 voturi pentru și zero împotrivă în cadrul Secțiilor Unite ale ÎCCJ, convocată de urgență de președinta Curții, judecătoarea Lia Savonea. Argumentele detaliate ale sesizării vor fi făcute publice astăzi.
Proiectul de lege, asumat marți de Executiv, prevede: creşterea etapizată a vârstei de pensionare pentru judecători și procurori de la 48 la 65 de ani (cu câte un an în plus pentru fiecare generație succesivă de magistrați); limitarea cuantumului pensiei la maximum 70% din indemnizaţia netă din ultima lună de activitate; minstituirea condiției de minimum 35 de ani vechime în muncă pentru acordarea pensiei de serviciu; extinderea noilor reguli și asupra personalului auxiliar de specialitate din instanțe și parchete, experților de la Institutul Național de Expertize Criminalistice, magistraților-asistenți și personalului juridic de la CCR.
Guvernul Bolojan a motivat reforma prin necesitatea accesării fondurilor europene (condiționată de PNRR), corectarea inechităților din sistem și asigurarea sustenabilității bugetare a pensiilor.
Reacții dure din magistratură
Măsurile au provocat proteste și critici vehemente în rândul judecătorilor și procurorilor. Joi, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un aviz consultativ negativ aproape unanim – singurul vot împotrivă venind din partea ministrului Justiției, Radu Marinescu.
Este a doua oară în câteva luni când Înalta Curte atacă la CCR o variantă a legii pensiilor speciale. La precedenta sesizare, Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională în ansamblu, pe motive de formă (extrinseci), din cauza nerespectării termenului legal de 30 de zile pentru emiterea avizului CSM de către Guvern.
Surse judiciare citate de G4Media apreciază că noua sesizare va viza atât aspecte de fond (posibila încălcare a independenței judecătorești și a statutului constituțional al magistraturii), cât și eventuale vicii de procedură legislativă legate de angajarea răspunderii guvernului.