Potrivit unor oficiali occidentali citați de Reuters, submarine rusești au exersat folosirea unei tehnologii concepute pentru a distruge sau dezactiva cabluri submarine esențiale pentru comunicațiile și infrastructura strategică occidentală.
Operațiunea ar fi fost desfășurată de Direcția Principală pentru Cercetări în Marea Adâncă a Rusiei, cunoscută sub acronimul GUGI, o structură specializată în operațiuni subacvatice. Navele și submersibilele rusești au fost urmărite de forțele britanice, norvegiene și americane, iar exercițiul a fost întrerupt înainte ca acesta să fie finalizat.
Doi oficiali occidentali, care au vorbit sub protecția anonimatului, au declarat că rușii nu au avariat niciun cablu. Scopul exercițiului ar fi fost simularea utilizării unei arme sau tehnologii subacvatice într-un eventual conflict cu NATO.
Informațiile despre operațiune sunt dezvăluite la câteva luni după ce Marea Britanie și Norvegia au anunțat că au identificat activități clandestine rusești în apele lor teritoriale și în apropierea acestora. Până acum nu fusese făcut public faptul că Rusia testa o nouă tehnologie pentru atacarea infrastructurii submarine și nici că Statele Unite participaseră la operațiunea de monitorizare.
Cablurile submarine sunt esențiale pentru funcționarea economiei globale. Deși au, în multe cazuri, grosimea aproximativă a unui furtun de grădină, acestea transportă cantități uriașe de date și susțin comunicațiile internaționale, tranzacțiile financiare și conectivitatea internetului.
În apropierea Svalbard se află două cabluri de fibră optică, fiecare cu o lungime de aproximativ 1.400 de kilometri, care leagă arhipelagul de Norvegia continentală. Cablurile ajung la adâncimi de până la 2.700 de metri și transportă date provenite de la stația satelitară SvalSat, una dintre cele mai importante facilități de acest tip din lume.
Incidentul are loc pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale serviciilor occidentale de informații privind intensificarea operațiunilor rusești de sabotaj în Europa. Trei oficiali americani au declarat pentru Reuters că unii analiști se tem că Moscova ar putea testa în cele din urmă angajamentul NATO privind apărarea colectivă, prevăzut de Articolul 5.
Într-un asemenea scenariu, infrastructura submarină ar putea deveni una dintre țintele strategice ale Rusiei. Cablurile de telecomunicații și cele energetice traversează fundul mărilor și oceanelor și sunt dificil de protejat pe întreaga lor lungime.
Norvegia a transmis că operațiunea comună a avut rolul de a demonstra Moscovei că activitățile clandestine nu pot fi desfășurate fără a fi detectate.
„Am transmis Rusiei un mesaj clar că nu poate opera în secret”, a declarat ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik. Oficialul a avertizat că orice tentativă de atac asupra infrastructurii critice va fi detectată și va avea consecințe.
Rusia nu a comentat informațiile, iar Kremlinul neagă în mod constant acuzațiile privind desfășurarea unor operațiuni de sabotaj în statele NATO.
Îngrijorarea aliaților s-a amplificat după distrugerea, în 2022, a trei dintre cele patru conducte submarine Nord Stream care transportau gaz rusesc către Germania. În plus, începând din 2023, autoritățile occidentale au observat o creștere a numărului de nave care navighează lent deasupra sau în apropierea infrastructurii submarine, într-o activitate denumită „drifting”, prin care poate fi cartografiată poziția cablurilor și conductelor.
Datele companiei de analiză maritimă Windward arată că, anul trecut, activitatea de acest tip în Marea Nordului a crescut cu 52%, până la 13.079 de nave. Experții în securitate consideră că o asemenea cartografiere extinsă poate reprezenta o etapă de pregătire pentru eventuale operațiuni de sabotaj.
NATO și aliații săi au început deja să-și consolideze protecția infrastructurii submarine. Printre inițiative se numără Baltic Sentry, lansată pentru monitorizarea infrastructurii din Marea Baltică, și Nordic Warden, coordonată de Marea Britanie.