Foștii oficiali și-au intensificat criticile publice la adresa stilului de guvernare al președintelui american, pe fondul preocupărilor privind presiunile exercitate asupra instituțiilor și asupra persoanelor considerate adversari ai administrației.
Donald Trump a revenit la Casa Albă promițând să lupte împotriva așa-numitului „stat paralel”, pe care l-a acuzat că i-ar fi limitat autoritatea în timpul primului mandat. De la revenirea sa la putere, președintele a încercat să reducă influența criticilor săi și a cerut loialitate din partea persoanelor aflate în jurul său, potrivit Financial Times.
Paul Kolbe, fost șef de stație al CIA care a activat în mai multe state din fosta Uniune Sovietică și din Balcani, a declarat că liderii autoritari folosesc deseori metode similare pentru dobândirea și exercitarea puterii.
„Autocrații au metode relativ comune în ceea ce privește modul în care preiau și exercită puterea”, a afirmat Kolbe. „Toate acestea îmi amintesc în acest moment de ceea ce vedem întâmplându-se în Statele Unite.”
Mark Zaid, avocat specializat în probleme de securitate națională, implicat într-un litigiu cu Donald Trump după ce administrația i-a retras anul trecut autorizația de securitate, a avertizat că președintele ar urma să continue demersurile pentru consolidarea puterii. „Toate mecanismele de protecție au fost îndepărtate”, a declarat Zaid. „Nu cred că suntem nici măcar aproape de cel mai rău punct în care am putea ajunge.”
Kolbe se numără printre cei peste 400 de foști oficiali americani din domeniul informațiilor și securității naționale reuniți în organizația The Steady State, o rețea creată în 2016 ca reacție la îngrijorările membrilor săi privind ceea ce aceștia considerau a fi o creștere a tendințelor autoritare în Statele Unite. Mark Zaid colaborează, de asemenea, cu organizația.
Grupul avertizează că slăbirea instituțiilor și a mecanismelor de control asupra puterii executive ar reprezenta un risc atât pentru democrația americană, cât și pentru mediul de afaceri din Statele Unite.
Intervenția publică a unor foști oficiali obișnuiți să își desfășoare activitatea departe de atenția opiniei publice indică, potrivit Financial Times, o accentuare a preocupărilor în rândul unor foști membri ai comunității americane de informații.
Numărul membrilor The Steady State a crescut în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, însă mulți dintre aceștia preferă să rămână anonimi din cauza temerilor privind eventuale represalii. „Jumătate dintre membrii noștri nu vor să apară public, iar aceștia sunt oameni care au activat în zone de război”, a declarat fondatorul organizației, Steven Cash.
Julia Curlee, fost analist CIA și membră a grupului, a afirmat că există numeroase motive pentru care foștii oficiali ar putea evita exprimarea publică. „Există multe motive întemeiate pentru a nu spune nimic”, a declarat ea. „Problema este că, dacă toată lumea tace, ajungem în situația în care ne aflăm acum.”
Curlee susține că publicul nu conștientizează suficient „măsura în care aceste instituții atât de importante au fost golite de substanță și slăbite”.
Gail Helt, un alt fost analist al agenției americane, specializat în China și Taiwan, și-a exprimat îngrijorarea privind ceea ce a descris drept un „cult al personalității” construit în jurul lui Donald Trump.
„Vrea să își pună chipul pe pașapoartele noastre. Vrea să își pună chipul pe banii noștri. Nici măcar Mao nu și-a pus chipul pe bani”, a afirmat Helt, făcând referire la fostul lider al Partidului Comunist Chinez.
Un alt grup creat de veterani ai serviciilor de informații, organizația nepartizană Institute for the Study of States of Exception, pregătește un raport privind modalitățile în care oficialii americani ar putea utiliza competențele acordate în situații de urgență pentru a perturba desfășurarea unor alegeri în Statele Unite. „Vrem să analizăm exact care credem că sunt riscurile și care nu sunt”, a declarat Ed Bogan, fost șef de stație CIA și fondator al institutului.
Preocupările foștilor oficiali s-au accentuat luna trecută, după ce Donald Trump a afirmat într-un discurs televizat în intervalul de maximă audiență că China s-ar fi implicat în alegerile prezidențiale americane din 2020. Afirmația a fost făcută în pofida concluziilor unui raport publicat în 2021 de National Intelligence Council, potrivit căruia Beijingul nu a desfășurat operațiuni de interferență în scrutin.
Declarația lui Trump s-a bazat pe informații declasificate de administrația sa, însă criticii au interpretat demersul drept o încercare de a ridica semne de întrebare asupra integrității alegerilor americane cu numai câteva luni înaintea scrutinului legislativ din noiembrie.
Și alți președinți americani au utilizat în trecut informații declasificate pentru susținerea politicilor proprii. Financial Times amintește, între altele, demersurile administrației George W. Bush pentru justificarea invaziei americane în Irak. Foști oficiali din serviciile de informații susțin însă că Trump ar fi mers mai departe, utilizând astfel de informații în beneficiul său politic personal.
Julia Curlee l-a acuzat pe președinte că „folosește CIA” pentru a-și consolida mesajul „în contradicție cu ceea ce instituția însăși consideră de fapt”. Ea a afirmat că poate identifica „puține abuzuri mai grave asupra capacităților și atribuțiilor comunității de informații în ultimele câteva decenii”.
CIA a transmis că a colaborat îndeaproape cu grupul de lucru pentru transparență al administrației Trump în vederea publicării informațiilor, protejând în același timp sursele și metodele agenției. Potrivit CIA, oficiali de rang înalt din domeniul informațiilor au fost implicați în fiecare etapă a procesului.
Foști oficiali susțin, de asemenea, că Donald Trump și-a folosit autoritatea asupra autorizațiilor de securitate pentru a-i sancționa pe cei considerați adversari politici. Autorizațiile respective permit inclusiv unor persoane care lucrează în sectorul privat să coopereze îndeaproape cu instituțiile americane din domeniul securității naționale.
În prima zi după revenirea la Casa Albă, Trump a retras autorizațiile de securitate pentru 50 de foști oficiali din serviciile de informații care semnaseră în 2020 o scrisoare referitoare la publicarea unor e-mailuri provenite de pe un laptop care i-ar fi aparținut lui Hunter Biden, fiul fostului președinte Joe Biden. Semnatarii afirmaseră atunci că apariția informațiilor prezenta caracteristici asociate unei operațiuni ruse de informații.
Ulterior, Trump a retras autorizațiile și unor oficiali importanți ai fostei administrații Biden, precum și altor critici cunoscuți ai săi. Liz Lyons, directoarea pentru afaceri publice a CIA, a respins criticile formulate de foști oficiali.
„Foști oficiali fără autorizații de securitate, din cauza rolurilor lor în farsa privind colaborarea cu Rusia și în fiascoul laptopului lui Hunter Biden, nu sunt surse serioase ale căror opinii să merite relatate”, a declarat aceasta.
Davis Ingle, purtător de cuvânt al Casei Albe, a afirmat că Donald Trump a fost ales cu mandatul de a elimina ceea ce administrația consideră a fi folosirea instituțiilor statului împotriva cetățenilor în perioada Biden, de a reforma aparatul federal și de a acorda prioritate cetățenilor americani.
Trump face „exact ceea ce a fost ales să facă”, a susținut reprezentantul Casei Albe.
Potrivit acestuia, președintele „restabilește democrația, punând puterea înapoi în mâinile poporului american și scoțând-o din mâinile birocraților nealeși”.
Mark Zaid afirmă însă că folosirea autorizațiilor de securitate împotriva persoanelor considerate adversari nu a mai fost observată la o asemenea amploare după perioada cunoscută drept „Red Scare” din anii 1950, când persoane suspectate că simpatizau cu ideologia comunistă au fost vizate de autorități.
În pofida îngrijorărilor exprimate, unii dintre foștii oficiali intervievați de Financial Times consideră că instituțiile americane vor putea rezista presiunilor exercitate de administrația Trump.
„Lista lucrurilor care ar trebui să ne îngrijoreze este lungă”, a declarat Gail Helt. Ea a adăugat însă că americanii au o îndelungată „istorie a democrației și libertății”. „Nu cred că vom merge în tăcere în acea noapte rece”, a afirmat fosta analistă CIA.