Kai Bird, Jia Tolentino, Daniel Okrent si alti cativa autori au sustinut ca Microsoft a folosit versiuni digitale piratate ale cartilor lor pentru a-si invata inteligenta artificiala Megatron sa raspunda la solicitari umane. Plangerea lor, depusa marti la tribunalul federal din New York, este una dintre numeroasele cazuri cu miza mare intentate de autori, agentii de stiri si alti detinatori de drepturi de autor impotriva companiilor de tehnologie, inclusiv Meta Platforms, Anthropic si OpenAI, sustinuta de Microsoft, pentru presupusa utilizare abuziva a materialelor lor in instruirea in domeniul inteligentei artificiale.
Autorii au solicitat o hotarare judecatoreasca care sa blocheze incalcarea drepturilor de autor de catre Microsoft si daune legale de pana la 150.000 de dolari pentru fiecare lucrare pe care Microsoft ar fi utilizat-o abuziv.
Produsele de inteligenta artificiala generativa, cum ar fi Megatron, produc text, muzica, imagini si videoclipuri ca raspuns la solicitarile utilizatorilor. Pentru a crea aceste modele, inginerii software acumuleaza baze de date enorme cu materiale media pentru a programa inteligenta artificiala sa produca rezultate similare.
Autorii au sustinut in plangere ca Microsoft a folosit o colectie de aproape 200.000 de carti piratate pentru a antrena Megatron, un produs de inteligenta artificiala care ofera raspunsuri text la solicitarile utilizatorilor. In plangere se spunea ca Microsoft a folosit setul de date piratat pentru a crea un „model de computer care nu este construit doar pe munca a mii de creatori si autori, ci si construit pentru a genera o gama larga de expresii care imita sintaxa, vocea si temele operelor protejate prin drepturi de autor pe baza carora a fost antrenat”.
Plangerea impotriva Microsoft a fost depusa la o zi dupa ce un judecator federal din California a decis ca Anthropic a facut uz legitim, conform legislatiei americane privind drepturile de autor, de materialele autorilor pentru a-si antrena sistemele de inteligenta artificiala, dar ca ar putea totusi fi trasa la raspundere pentru piratarea cartilor acestora.
A fost prima decizie din SUA privind legalitatea utilizarii operelor protejate fara permisiune in scopul antrenarii inteligentei artificiale generative.
In aceeasi zi in care a fost depusa plangerea impotriva Microsoft, un alt judecator din California a dat castig de cauza companiei Meta intr-un litigiu similar privind folosirea cartilor protejate de drepturi de autor pentru antrenarea modelelor sale de inteligenta artificiala, desi si-a motivat decizia mai degraba prin slabiciunea argumentelor reclamantilor decat prin soliditatea apararii companiei tehnologice.
Lupta juridica privind drepturile de autor si inteligenta artificiala a inceput la scurt timp dupa debutul ChatGPT si cuprinde mai multe tipuri diferite de media.
New York Times a dat in judecata OpenAI pentru incalcarea drepturilor de autor asupra arhivei sale de articole; Dow Jones, compania-mama a Wall Street Journal si a New York Post, a intentat un proces similar impotriva Perplexity AI. Marile case de discuri au dat in judecata companii care produc generatoare de muzica bazate pe inteligenta artificiala. Compania de media vizuala Getty Images a intentat un proces Stability AI din cauza produsului text-imagine al startup-ului. Chiar saptamana trecuta, Disney si NBC Universal au dat in judecata Midjourney, care ofera un popular generator de imagini cu inteligenta artificiala, pentru presupusa utilizare abuziva a unora dintre cele mai faimoase personaje de film si TV din lume.
Companiile de tehnologie au sustinut ca utilizeaza in mod corect materiale protejate de drepturi de autor pentru a crea continut nou, transformator si ca a fi obligate sa plateasca detinatorii de drepturi de autor pentru munca lor ar putea afecta industria inteligentei artificiale in plina expansiune. Sam Altman, CEO al OpenAI, a declarat ca crearea ChatGPT ar fi fost „imposibila” fara utilizarea operelor protejate de drepturi de autor.