Mai puțină carne și mai multe plante în farfurie ar putea schimba sănătatea a milioane de oameni

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Concluziile actualizate ale Comisiei EAT-Lancet privind alimentația, sănătatea și sustenabilitatea indică faptul că adoptarea pe scară largă a unui asemenea model alimentar ar putea avea efecte majore asupra sănătății populației. Potrivit estimărilor cercetătorilor, apropierea alimentației globale de modelul numit Planetary Health Diet ar putea contribui la prevenirea a aproximativ 15 milioane de decese în rândul adulților în fiecare an. Cifra reprezintă o estimare bazată pe modele epidemiologice și nu înseamnă că modificarea dietei garantează prevenirea unei anumite boli la nivel individual.

Modelul propus de cercetători nu este o dietă vegetariană obligatorie și nici una vegană. Principiul său central este ca alimentele vegetale să asigure cea mai mare parte a necesarului alimentar, în timp ce carnea și alte produse de origine animală pot fi consumate în cantități moderate.

Cel mai mare fond suveran de investiții intenționează să reducă ponderea obligațiunilor americane în portofoliu

Sancțiunile împotriva Rusiei au fost blocate în Congresul SUA din cauza temerilor privind creșterea prețurilor la gaze

Legumele și fructele ar trebui să ocupe aproximativ jumătate din farfurie. Restul alimentației este construit în principal în jurul cerealelor integrale, leguminoaselor, nucilor și grăsimilor vegetale nesaturate. Peștele, lactatele, ouăle și carnea pot completa meniul, însă în proporții considerabil mai mici decât cele întâlnite în multe regimuri alimentare occidentale.

Pentru un aport alimentar de referință de aproximativ 2.400 de kilocalorii pe zi, varianta actualizată a dietei include în jur de 300 de grame de legume, 200 de grame de fructe, 210 grame de cereale integrale, 75 de grame de leguminoase și 50 de grame de nuci și arahide pe zi. Cantitățile reprezintă valori orientative la nivel de populație și trebuie adaptate nevoilor energetice, vârstei, stării de sănătate și particularităților fiecărei persoane.

Carnea nu este interzisă, dar își pierde rolul principal

Una dintre diferențele importante față de alimentația bogată în produse animale este cantitatea redusă de carne roșie. Modelul de referință include aproximativ 15 grame de carne de vită, porc sau miel pe zi, cu o marjă care permite inclusiv absența completă a acesteia. Pentru carnea de pasăre, valoarea orientativă este de aproximativ 30 de grame pe zi.

Aceste cifre nu trebuie interpretate ca obligația de a cântări zilnic fiecare aliment. Ele descriu mai degrabă structura generală a alimentației pe termen lung. O persoană poate consuma o porție de carne într-o anumită zi și deloc în următoarele zile, atât timp cât media alimentară rămâne apropiată de un model echilibrat.

Carnea furnizează proteine de calitate, fier, zinc și vitamina B12, astfel că specialiștii nu o prezintă ca pe un aliment lipsit de valoare nutritivă. Problema apare atunci când mesele sunt construite în mod constant în jurul unor cantități mari de carne, în special carne roșie și produse din carne procesată, iar alimentele vegetale bogate în fibre sunt împinse într-un rol secundar.

Organizația Mondială a Sănătății subliniază, de asemenea, că pentru numeroși adulți trecerea către mai multe surse vegetale de proteine poate aduce beneficii, mai ales atunci când acestea înlocuiesc o parte din carnea roșie.

De ce carnea procesată ridică cele mai multe probleme

O distincție esențială trebuie făcută între carnea neprocesată și produsele precum mezelurile, baconul, șunca, salamul sau anumite tipuri de cârnați. Procesarea prin sărare, afumare, fermentare sau utilizarea unor conservanți poate modifica profilul de risc al acestor alimente.

World Cancer Research Fund arată că există dovezi convingătoare privind legătura dintre consumul de carne procesată și cancerul colorectal. Organizația recomandă consumarea unei cantități cât mai mici de astfel de produse și limitarea cărnii roșii la aproximativ 350 până la 500 de grame de produs gătit pe săptămână.

Evaluările Organizației Mondiale a Sănătății au arătat că, în studiile analizate, consumul zilnic a 50 de grame de carne procesată a fost asociat cu o creștere relativă de aproximativ 18 la sută a riscului de cancer colorectal. Este important ca această cifră să fie interpretată corect. Ea reprezintă o modificare a riscului relativ și nu înseamnă că 18 din 100 de persoane care consumă această cantitate vor dezvolta boala.

Reducerea cărnii procesate nu înseamnă însă automat că dieta devine sănătoasă. Înlocuirea mezelurilor cu produse ultraprocesate bogate în sare, zahăr, făină rafinată sau grăsimi de slabă calitate nu oferă aceleași avantaje precum orientarea către alimente vegetale cât mai puțin procesate.

Cum ar putea alimentația să prevină milioane de decese

Estimarea de aproximativ 15 milioane de decese prevenibile anual provine din analiza relației dintre calitatea dietei și mortalitate. Cercetătorii au utilizat date provenite din cohorte ample și modele globale pentru a evalua ce s-ar putea întâmpla dacă populațiile s-ar apropia de modelul alimentar recomandat.

Rezultatele sugerează că o asemenea schimbare ar putea preveni aproximativ 27 la sută dintre decesele înregistrate anual la nivel mondial în rândul adulților. Printre beneficiile estimate se numără reducerea mortalității asociate bolilor cardiovasculare și altor afecțiuni cronice influențate de alimentație.

Există însă o diferență importantă între o estimare populațională și efectul obținut de o anumită persoană. Riscul individual de boală este influențat de numeroși factori, printre care vârsta, predispoziția genetică, fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică, greutatea corporală, accesul la îngrijiri medicale și bolile deja existente.

Alimentația reprezintă unul dintre factorii asupra cărora oamenii pot interveni, dar nu poate fi privită separat de restul stilului de viață și nici transformată într-o promisiune de protecție absolută împotriva cancerului, infarctului sau altor boli cronice.

Schimbarea importantă nu este eliminarea cărnii, ci schimbarea proporțiilor

Pentru majoritatea oamenilor, mesajul cercetătorilor poate fi aplicat fără transformări radicale. O masă în care carnea reprezenta până acum elementul principal poate fi reorganizată astfel încât legumele, fasolea, lintea, năutul sau cerealele integrale să ocupe mai mult spațiu, iar carnea să devină o componentă mai mică.

Leguminoasele pot furniza proteine și fibre, nucile aduc grăsimi nesaturate și micronutrienți, iar cerealele integrale contribuie la aportul de fibre și la diversitatea alimentației. Peștele, ouăle și produsele lactate pot fi incluse în funcție de preferințe și de necesitățile individuale.

O alimentație predominant vegetală trebuie, la rândul ei, planificată corect. Persoanele care exclud complet produsele animale trebuie să acorde o atenție deosebită unor nutrienți precum vitamina B12, fierul, calciul, iodul, vitamina D și acizii grași omega 3. În anumite situații este necesară evaluarea unui medic sau a unui dietetician.

Principala concluzie a cercetărilor nu este că orice cantitate de carne ar fi periculoasă. Mesajul este legat de proporții și de tiparul alimentar general. O dietă diversă, bogată în legume, fructe, cereale integrale, leguminoase și nuci, cu puțină carne roșie și cât mai puține produse din carne procesată, este mai apropiată de modelul pe care dovezile actuale îl asociază cu o sănătate mai bună pe termen lung.