Majoritatea PSD-AUR a stricat și alte două legi PNRR în Senat cu acest pretext: ”Pesta care atentează la securitatea energetică a României”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Conform înregistrărilor electronice publicate de Senat, proiectul SAFE a primit 85 de voturi „pentru”, 35 „împotrivă” şi trei abţineri, iar Strategia pentru biodiversitate a fost adoptată cu 81 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” şi nouă abţineri. Numărătoarea anunţată iniţial în plen indicase 86, respectiv 82 de voturi favorabile.

Proiectul privind decarbonizarea a fost adoptat cu 73 de voturi „pentru” şi 41 de abţineri, în timp ce opt senatori prezenţi nu au votat. Nu a fost înregistrat niciun vot împotrivă.

Reacția USR la verdictul Moody’s: ”Imaginaţi-vă ce ar fi fost cu PSD şi AUR la putere. Corupţia şi extremismul, braţ la braţ, ar duce România direct în «junk»”

Nouă ediţie TEZAUR cu dobânzi neimpozabile de până la 7,15% pe an lansată de luni

Cele trei proiecte au fost transmise Camerei Deputaţilor pentru continuarea procedurii legislative.

PSD şi AUR au introdus amendamente la legea decarbonizării

Proiectul privind modificarea OUG 108/2022 referitoare la decarbonizarea sectorului energetic a fost votat de senatorii PSD şi AUR, în timp ce parlamentarii PNL şi USR s-au abţinut. Şase senatori PIR şi cinci neafiliaţi au votat, de asemenea, pentru. Senatorii UDMR, cu o singură excepţie, au fost prezenţi, dar nu au votat.

Forma adoptată prevede că scoaterea din exploatare a capacităţilor de producere a energiei pe bază de lignit şi huilă va putea fi realizată numai după instalarea, racordarea şi punerea în funcţiune comercială a unor capacităţi alternative, cu emisii reduse de carbon, care să poată prelua funcţiile electrice şi, după caz, termice ale unităţilor închise.

În timpul dezbaterilor, premierul interimar Ilie Bolojan a susţinut că amendamentul promovat de PSD nu rezolvă problema capacităţilor care trebuie închise.

„Centrala de la Craiova nu are cu ce să fie înlocuită”, a declarat Bolojan.

PSD a susţinut că soluţia trebuie să fie renegocierea angajamentelor cu Comisia Europeană şi amânarea termenului de 31 august pentru închiderea centralelor pe cărbune.

Ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a avertizat anterior că amendamentele pot genera ceea ce Regulamentul european defineşte drept „reversibilitatea” jalonului 114 din PNRR, referitor la legislaţia decarbonizării.

„Jalonul 114 include legislaţia privind decarbonizarea şi a fost deja considerat îndeplinit de Comisie pe Cererea de Plată nr. 2, pe baza căreia România a primit deja miliarde de euro pentru investiţii. Modificarea retroactivă a regulilor încalcă principiul ireversibilităţii reformelor din Regulamentul (UE) 2021/241”, a afirmat Pîslaru.

Potrivit acestuia, constatarea reversibilităţii ar putea bloca depunerea cererilor de plată 5 şi 6 din PNRR. Proiectul urmează să revină la Camera Deputaţilor, după ce Senatul, Cameră decizională, l-a modificat substanţial.

Strategia pentru biodiversitate, adoptată cu amendamente

Strategia naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2026-2030 au fost adoptate cu voturile a 35 de senatori PSD, 23 PNL, zece USR, nouă UDMR, un senator AUR şi trei neafiliaţi.

Împotrivă au votat 24 de senatori AUR, şase PIR şi trei neafiliaţi, iar opt senatori USR şi unul AUR s-au abţinut.

Proiectul a primit raport favorabil cu amendamente din partea Comisiei pentru mediu. Raportul prevede inclusiv înlocuirea integrală a anexei referitoare la Planul naţional de acţiune pentru conservarea biodiversităţii. Comisiile pentru sănătate, transporturi, energie şi economie au emis avize negative.

În timpul dezbaterilor, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a criticat varianta susţinută de USR, afirmând că strategia nu trebuie adoptată doar „pentru a salva peştişorii”.

Discuţiile au degenerat într-un schimb de replici între Daniel Zamfir şi liderul senatorilor USR, Ştefan Pălărie. Reprezentantul USR a vorbit despre „zamfirism”, iar liderul senatorilor PSD a făcut referire la „păsărelele din capul vostru” şi a calificat abordarea USR drept „pesta care atentează la securitatea energetică a României”.

AUR a anunţat că votează împotriva proiectului.

„Mi-e greaţă, noi votăm împotrivă. Se va vedea cine va vota împotriva României”, au afirmat reprezentanţii formaţiunii.

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a acuzat PSD că a modificat „din pix” documentul convenit cu Comisia Europeană şi şi-a exprimat speranţa că amendamentele nu vor determina respingerea jalonului.

„Sper ca România să-şi obţină miliardul de euro în urma adoptării strategiei”, a declarat Buzoianu.

Strategia reprezintă jalonul 31 din PNRR, iar neîndeplinirea acestuia până la 31 august ar putea atrage, potrivit Guvernului, o penalizare de peste 970 de milioane de euro.

Documentul fusese aprobat iniţial de Guvern printr-o hotărâre adoptată pe 23 iulie. După ce PSD a depus plângeri prealabile împotriva a 12 hotărâri ale Executivului interimar, Guvernul a decis să nu mai publice actul şi a susţinut depunerea strategiei în Parlament sub forma unui proiect de lege.

Strategia prevede restaurarea ecosistemelor degradate, îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor, consolidarea managementului ariilor protejate, refacerea conectivităţii ecologice şi combaterea speciilor invazive.

Proiectul SAFE merge la Camera Deputaţilor

Senatul a adoptat şi propunerea legislativă pentru completarea OUG 62/2025 privind aplicarea Instrumentului „Acţiunea pentru securitatea Europei” – SAFE.

Au votat pentru 33 de senatori PSD, 23 PNL, 17 USR, nouă UDMR şi trei neafiliaţi. Împotrivă au votat 25 de senatori AUR, şase PIR, un senator PSD şi trei neafiliaţi.

Proiectul, iniţiat de senatorii PNL Mircea Abrudean, Cătălin Fenechiu şi Maria-Gabriela Horga, stabileşte cadrul instituţional şi financiar pentru aplicarea programului prin care România poate accesa un împrumut de 16,68 miliarde de euro destinat securităţii naţionale şi industriei de apărare.

Documentul reglementează derularea achiziţiilor strategice, gestionarea Planului de investiţii de către Cancelaria prim-ministrului şi Ministerul Finanţelor, precum şi circuitele bugetare pentru utilizarea fondurilor. Proiectul a primit avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi a fost adoptat cu amendamente de Comisia pentru buget a Senatului.

Senatul a fost prima Cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor va avea votul decizional.