Printre victime s-au aflat angajați WCK din Marea Britanie, Australia și Canada. Atacul a provocat indignare la nivel internațional și a determinat numeroase solicitări pentru stabilirea responsabilităților. Într-o declarație comună, guvernele celor trei state au transmis că măsurile luate până acum sunt insuficiente și au venit mult prea târziu.
„Această decizie este prea puțin și vine prea târziu. Victimele acestui incident și familiile lor merită dreptate și tragerea la răspundere a celor responsabili, iar noi vom continua să căutăm răspunsuri în numele lor. Atacul asupra World Central Kitchen este unul dintre nenumăratele incidente din Gaza în cazul cărora nu a existat nicio tragere la răspundere”, se arată în declarația comună.
Cele trei guverne au atras atenția și asupra pericolelor cu care se confruntă în continuare persoanele implicate în distribuirea ajutoarelor către populația civilă din Gaza.
„În Gaza, lucrătorii umanitari continuă să muncească neobosit pentru a sprijini civilii aflați într-o nevoie disperată, riscându-și viețile în unele dintre cele mai periculoase condiții. În pofida armistițiului fragil, Gaza rămâne cel mai periculos loc pentru distribuirea ajutoarelor, 186 de lucrători umanitari fiind uciși în 2025”, au transmis cele trei țări.
Guvernul australian și-a exprimat joi „indignarea” față de decizia autorităților israeliene. Rudele lui Zomi Frankcom, cetățeana australiană care s-a numărat printre victime, au afirmat că aceasta merita mai mult decât ceea ce au descris drept „un proces intern și opac, care se încheie cu o scurtă declarație a armatei israeliene prin care soldații săi sunt exonerați de răspundere penală”.
Ambasadorul Israelului în Australia, Hillel Newman, a apărat însă decizia autorităților israeliene. Și guvernul polonez s-a declarat joi „foarte dezamăgit” și a cerut autorităților israeliene să coopereze cu investigațiile desfășurate de Polonia în legătură cu incidentul. Damian Soból, voluntar originar din Przemyśl, s-a numărat, de asemenea, printre persoanele ucise.
La Londra, Ministerul britanic de Externe a transmis că Marea Britanie este „consternată și furioasă” pentru familiile lui John Chapman, James Henderson și James Kirby, cei trei cetățeni britanici care și-au pierdut viața în atac.
World Central Kitchen, organizație care a distribuit alimente în Gaza pe parcursul războiului, a susținut imediat după atac că deplasarea vehiculelor sale fusese coordonată cu armata israeliană. Mașinile aveau pe acoperiș sigla organizației, care putea fi observată din aer. Organizația a respins explicațiile oferite ulterior de autoritățile israeliene.
„Nu a existat niciodată vreo scuză sau justificare pentru aceste atacuri și nimic din această prezentare nu oferă una. Decizia este incompatibilă cu adevărul complet și este profund ofensatoare”, a transmis World Central Kitchen.
Armata israeliană a afirmat miercuri că mai multe persoane aflate în vehicule au fost confundate cu membri înarmați ai Hamas și că respectivul convoi WCK se abătuse de la traseul coordonat anterior.
Concluzia autorităților militare israeliene a fost însă că „deciziile comandanților nu au ridicat suspiciuni rezonabile privind existența unei conduite penale”. După atac, doi ofițeri au fost îndepărtați din funcții, iar alți trei au fost mustrați.
Unul dintre ofițerii demiși ar fi semnat, la începutul aceluiași an, o scrisoare deschisă în care se solicita ca Gaza să fie privată de ajutoare. Israelul a impus restricții severe asupra intrării asistenței umanitare pe parcursul conflictului din Gaza. În august 2025, experții au declarat existența foametei în regiune.
Decizia privind atacul asupra convoiului World Central Kitchen vine în contextul în care armata israeliană a recunoscut miercuri că trupele sale au deschis focul, în 2024, asupra unui autoturism în care se aflau fetița Hind Rajab, în vârstă de cinci ani, și șase membri ai familiei sale.
Armata a anunțat că a fost dispusă o anchetă penală privind moartea acestora, precum și în cazul împușcării mortale a 15 paramedici în 2025.
Hind Rajab a murit după un apel telefonic disperat, care a durat aproximativ trei ore, către Semiluna Roșie Palestiniană, pe 29 ianuarie 2024. Copila a cerut să fie salvată după ce autoturismul Kia Picanto în care se afla familia sa a fost lovit în timp ce încerca să fugă din calea unei noi ofensive israeliene în orașul Gaza. Toți ceilalți pasageri ai mașinii au fost, de asemenea, uciși.
Armata israeliană a negat în repetate rânduri că trupele sale s-ar fi aflat în apropierea locului incidentului. Investigațiile realizate ulterior de instituții media și de alte organizații au identificat însă dovezi care sugerau cu putere că tancuri israeliene aflate în zonă ar fi fost responsabile.
Armata israeliană susține că, în conformitate cu obligațiile prevăzute de dreptul internațional și de legislația israeliană, examinează „incidentele excepționale care au avut loc în timpul luptelor”.
Experții citați în legătură cu aceste cazuri afirmă însă că investigațiile penale privind militari israelieni suspectați de fapte legate de uciderea palestinienilor se încheie foarte rar cu condamnări.