Marea PACALEALA. Germania ofera locuri de MUNCA bune refugiatilor, insa ei au „alte prioritati”,
Cele 1,5 milioane de persoane refugiate sosite in Germania din anul 2012 ar putea fi, cel putin teoretic, solutia la sutele de mii de locuri de munca vacante in cea mai mare economie din Uniunea Europeana. Calificarea profesionala necorespunzatoare constituie insa un obstacol major pentru insertia pe piata muncii a unor persoane putin familiarizate cu sistemul german si care au adesea alte prioritati, noteaza AFP, citata de Agerpres, intr-un comentariu difuzat miercuri.
Data fiind imbatranirea demografica, deficitul de forta de munca constituie pentru economia germana una din marile provocari, pe care, pe termen mediu, refugiatii sositi in masa ar putea-o rezolva, macar partial. Incepand, de pilda, cu inscrierea la miile de locuri de ucenici disponibile.
‘Refugiatii nu cunosc insa sistemul de ucenicie’, principala cale de intrare in viata activa, favorizata de aproape toti angajatorii germani, de la brutarii la multinationale, explica Meike Al-Habash, responsabila cu formarea profesionala la Camera de Comert si Industrie din Berlin.
In timp ce dezbaterea nationala privind integrarea migrantilor se inflameaza, aruncand o umbra asupra politicii manii intinse duse de cancelarul Angela Merkel, camerele de comert si industrie, precum si agentiile pentru locuri de munca isi inmultesc initiativele de sensibilizare a refugiatilor de varsta activa in legatura cu necesitatea unei calificari, pe o piata de munca foarte atenta la instruire si diplome.
‘In numeroase cazuri’ insa, migrantii ‘au alte prioritati’ decat de a urma cursuri de formare, regreta Jurgen Wursthorn, purtator de cuvant al Agentiei federale pentru locuri de munca din Nurnberg. ‘Nu sunt putine cazurile in care tinerii sosesc in Germania inchipuindu-si ca vor castiga rapid bani pentru a-i trimite familiilor lor’, fara a-i mai aminti pe cei ‘care trebuie sa le restituie datorii uriase traficantilor’, explica oficialul german.
Acestia aleg adesea o meserie fara calificare care le va asigura o sursa imediata de venituri, in loc sa urmeze o ucenicie, constrangatoare si prost remunerata.
‘Cei care aleg aceasta solutie facila isi fac iluzii’, considera Conrad Skerutsch, directorul FRAP (agentia pentru dezvoltarea pietei muncii) din Frankfurt, estimand ca ‘doar intre 5 si 10% dintre solicitantii de azil au un nivel de instruire suficient pentru a se insera pe piata muncii in anul urmator sosirii lor in Germania.
Chiar si pentru tinerii refugiati, adesea ‘extrem de motivati’, care urmeaza o ucenicie concomitent cu cursuri teoretice, drumul este presarat cu obstacole, arata Wursthorn.
‘In jur de 50% dintre refugiatii nostri care urmeaza o ucenicie abandoneaza cursurile pe parcurs’, afirma Rudolf Baier, purtator de cuvant al Camerei micii industrii (HWK) din Munchen.
Aceasta rata de esec ramane de doua ori mai ridicata decat media, dar este in recul net de cand HWK a infiintat in septembrie doua posturi de asistenti si cursuri specifice pentru a-i sprijini pe tinerii migranti pe perioada cursurilor.
Principalul obstacol in calea reusitei ramane totusi limba, ‘pentru multi dintre ei, examenele scrise fiind prea dificile’, din cauza stapanirii insuficiente a germanei, sustine Baier.
Situatia este insa si mai complicata pentru migrantii mai varstnici. In pofida experientei profesionale anterioare, multi ‘nu au nicio calificare, niciun certificat’, riscand sa se gaseasca in somaj (de altfel, ca si 20% dintre persoanele active fara calificare din Germania), afirma Achim Dercks, director adjunct al Federatiei Camerelor de Comert si Industrie (DIHK).
Pentru acesti migranti sunt avute in vedere mai multe solutii, mai ales ucenicia cu norma redusa, deja in vigoare pentru tinerele mame, sau stagii mai flexibile, finalizate cu o diploma.
‘Totul este inca in faza de testare. In cel mai bun caz, cel putin 5 ani’ de eforturi ii asteapta pe refugiati pentru insertia lor profesionala, sustine Dercks.
Un studiu realizat in 2014 de Agentia federala pentru Migranti si Refugiati (BAMF), dat publicitatii luni, sustine aceasta afirmatie: din cei 2.800 de solicitanti de azil cuprinsi in studiu, sositi toti in Germania intre 2007 si 2012, numai 37% aveau un loc de munca in momentul anchetei, iar 23% primeau alocatie de somaj.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
