Marele summit european de la Chisinau, Maia Sandu a adus 47 de lideri de stat si guvern. Politico: „Un deget simbolic varat in ochii lui Vladimir Putin”

Republica Moldova gazduieste joi un eveniment fara precedent in istoria sa: aproape 50 de lideri din Europa se reunesc pentru al doilea summit al Comunitatii Politice Europene, un for de discutii creat anul trecut dupa invazia Rusiei in Ucraina vecina. Este un semn de sustinere pentru Moldova si pentru Ucraina vecina, in timp ce Kievul se pregateste sa lanseze o contraofensiva impotriva fortelor rusesti de ocupatie. Cu atat mai mult, acest summit care se desfasoara intr-o regiune pe care Moscova obisnuia sa o considere in sfera sa de influenta este un deget simbolic varat in ochii lui Vladimir Putin, un semn al angajamentului colectiv al Europei de a-si da mana in fata agresivitatii ruse, scrie POLITICO, citata de news.ro.

Reuniunea celor 27 de state membre ale UE si a altor 20 de tari europene la un castel din inima tinutului viticol moldovenesc va aborda o serie de chestiuni strategice si va lansa o noua misiune de parteneriat al UE in aceasta tara. Insa accentul va fi pus pe o demonstratie simbolica de unitate, care are loc chiar la usa Ucrainei. De altfel, nu este exclus ca insusi presedintele Volodimir Zelenski sa-si faca aparitia in mijlocul partenerilor europeni, o posibilitate inca neconfirmata din motive de securitate. Se stie insa ca Volodimir Zelenski se afla miercuri seara la Odesa, la doar 200 de kilometri departare.

„Daca stati la Moscova si vedeti 47 de tari din imediata sau apropiata voastra vecinatate intalnindu-se, fiind impreuna, atunci acesta este un mesaj important”, a declarat, potrivit Reuters, un oficial UE inainte de summitul care are loc la 40 km sud-est de capitala Chisinau, la Castel Mimi.

O tara de 2,5 milioane de locuitori, situata intre Ucraina si Romania, membra NATO, Moldova a primit mai multi refugiati ucraineni pe cap de locuitor decat orice alta tara, chiar in momentul in care preturile la alimente si energie cresteau vertiginos ca urmare a conflictului. Guvernul de la Chisinau a acuzat Moscova ca incearca sa destabilizeze aceasta tara, majoritar romanofona, folosindu-se de influenta sa asupra miscarii separatiste din Transnistria, majoritar rusofona, mentioneaza Reuters.

In cadrul summitului – a doua reuniune a Comunitatii Politice Europene, creata la initiativa presedintelui francez Emmanuel Macron – se vor discuta probleme diverse, de la securitatea cibernetica la migratie si securitate energetica. De asemenea, va fi o oportunitate de a discuta tensiunile de pe continent, de la Azerbaidjan si Armenia la recentele confruntari din nordul Kosovo.

Programul Summitului cuprinde o sesiune plenara, cu participarea tuturor delegatiilor, si grupuri de lucru, care vor avea loc in paralel si in cadrul carora se vor dezbate teme care vizeaza securitatea, energia si conectivitatea. Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, va sustine o interventie in cadrul sesiunii plenare si va participa la grupul de lucru privind securitatea.

Moldova, ca si Ucraina, a depus anul trecut cererea de aderare la Uniunea Europeana la scurt timp dupa invazia rusa, iar Chisinaul intentioneaza sa se foloseasca de acest summit pentru a-si prezenta reformele si pentru a-i convinge pe liderii UE sa deschida cat mai curand posibil negocierile de aderare.

„Pentru noi, prezenta a 50 de lideri in Republica Moldova este o piatra de hotar, este cel mai mare eveniment de politica externa pe care l-a gazduit vreodata Moldova”, a declarat Olga Rosca, consilierul pe probleme de politica externa al presedintei Maia Sandu. „Este modul nostru de a ne ancora viitorul in Europa si in UE. Este modul nostru de a accelera procesul de aderare la UE”, a afirmat Olga Rosca, citata de Reuters. Obiectivul Republicii Moldova, a adaugat ea, este ca o decizie sa fie luata la Consiliului European din decembrie, astfel incat negocierile de aderare sa poata demara la inceputul anului 2024.

Unii se tem ca asteptarile diferite ale tarilor participante si amploarea summitului – pentru care Franta a oferit sprijin logistic si de securitate – vor fi un obstacol in calea obtinerii unor victorii politice concrete. Diversitatea politica si rivalitatile traditionale dintre unii dintre participanti, de la Armenia si Azerbaidjan la Grecia si Turcia, ar putea, de asemenea, sa complice lucrurile.

Exista, intr-adevar, si riscuri majore. La propriu si la figurat. Cel de-al doilea summit al Comunitati Politice Europene are loc in „curtea din spate” a Rusiei, o regiune pe care Putin o considera parte a sferei de influenta a Moscovei. Acest lucru face ca intrarea si iesirea catorva zeci de lideri mondiali sa nu fie o sarcina usoara, scrie POLITICO. Moldova si-a inchis spatiul aerian pe durata summitului, iar avioanele de supraveghere ale NATO vor fi cu ochii in patru, tinand cont de amenintarea constanta a incursiunilor rusesti. Accesul la aeroportul principal a fost restrictionat – o reactie preventiva dupa nenumaratele alerte false cu bomba care au avut loc acolo de la inceputul razboiului. Majoritatea liderilor nu vor ramane peste noapte, preferand sa isi reduca vizita la minimum.

Sub conducerea presedintei prooccidentale Maia Sandu, Republica Moldova a incercat sa se indrepte spre aderarea la UE. Dar se lupta, de asemenea, cu amenintari multiple din partea Rusiei, nu numai in regiunea separatista Transnistria, ci si printr-un baraj constant de atacuri asupra democratiei, aprovizionarii cu energie si comunicatiilor. Maia Sandu a declarat chiar ca Moldova a dejucat recent o tentativa de lovitura de stat sustinuta de Rusia. Acest lucru face ca locul de desfasurare a summitului sa fie „un semnal ca Moldova conteaza”, a declarat pentru POLITICO ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, inainte de summit. Arata „ca intregul continent este alaturi de Moldova si Ucraina in aceasta perioada dificila din istoria europeana”, a adaugat el.

Summitul de o zi de joi este cel mai mare eveniment international gazduit vreodata de Moldova, care si-a declarat independenta fata de Uniunea Sovietica in 1991. Potrivit Anastasiei Pociumban, cercetator la Consiliul German pentru Relatii Externe, summitul reprezinta „o provocare, dar si o mare oportunitate de a pune in valoare Moldova. Este un mare efort pentru administratie, deoarece guvernul se confrunta cu atat de multe probleme si crize in acelasi timp”, a declarat Pociumban.

In plus fata de restrictiile aviatice, tara ii inchide practic pe locuitorii din apropierea Castelului Mimi, o crama aleasa strategic pentru a gazdui summitul. Localnicilor li s-a cerut sa aiba permise speciale pentru a-si parasi casele in timpul prezentei liderilor, iar moldovenii au primit zi libera.

De asemenea, jurnalistilor li se permite sa se deplaseze la Castelul Mimi doar cu doua trenuri special inchiriate, care pleaca la ora 6.00 si 6.30 de la gara centrala din Chisinau.

„Este o ilustrare a ceea ce moldovenii trebuie sa infrunte in fiecare zi, traind sub presiunea zilnica a rusilor”, a declarat Anne Genetet, deputat francez din partea partidului Renasterea al presedintelui francez Emmanuel Macron, unul dintre primii sustinatori ai CPE. „Dificultatile ilustreaza de ce este atat de important sa ii ajutam”, a spus Genetet.

Amploarea summitului in sine este, de asemenea, mai mica decat cea a reuniunii inaugurale a Comunitatii Politice Europene de la Praga de anul trecut. Acest lucru se datoreaza in parte motivelor de securitate si in parte este rezultatul limitarii resurselor. Unele delegatii sunt nevoite sa soseasca cu avioane mai mici decat de obicei, din cauza capacitatii limitate a aeroportului Chisinau.

In spatele scenei, capitalele occidentale si UE au oferit consiliere Republicii Moldova cu privire la orice, de la securitatea comunicatiilor pana la masurile anticoruptie, potrivit lui Popescu si oficialilor francezi. Franta a trimis mai multe delegatii in Moldova pentru a ajuta la pregatiri, a precizat Palatul Elysee.

Cu toate acestea, multi dintre cei implicati in pregatirile pentru summit au minimalizat riscurile de securitate implicate de organizarea reuniunii. „Exista un (nivel) natural de alerta si o monitorizare a securitatii, ca la orice summit, dar cu o atentie deosebita avand in vedere regiunea in care are loc”, a declarat un oficial de la Elysee intr-un briefing cu presa. „Am facut ceea ce a fost necesar pentru a-i ajuta pe moldoveni sa asigure securitatea summitului”, a spus oficialul.

De asemenea, minsitrul Nicu Popescu a remarcat ca „atacurile hibride s-au intensificat in ultimul an si jumatate”, dar a insistat asupra faptului ca Moldova „este obisnuita sa reziste la acest tip de presiuni de multi ani”. Pentru summit, a adaugat el, „am colaborat indeaproape cu partenerii nostri pentru a asigura un spectru complet de securitate pentru toti liderii care se vor afla pe teritoriul nostru. Suntem foarte increzatori ca summitul va avea loc intr-o atmosfera calma si sigura”.

Dificultatile logistice implicate in organizarea summitului sunt, intr-un fel, o metafora pentru obstacolele pe care le-a intampinat Moldova pe drumul sau catre o posibila aderare la UE, noteaza POLITICO.

Dupa ani intregi de eforturi pe calea aderarii la UE, in iunie anul trecut, Moldovei i s-a acordat in mod oficial statutul de candidat la aderare, alaturi de Ucraina. Seful diplomatiei UE, Josep Borrell, a reafirmat miercuri aspiratiile tarii, vorbind la inaugurarea unei noi misiuni civile a UE la Chisinau. UE si Moldova sunt pe aceeasi lungime de unda, a insistat el.

Cu toate acestea, persista ingrijorari cu privire la capacitatea Republicii Moldova de a deveni membra a UE – nu in ultimul rand, este vorba de nevoia sa de a reforma sistemul judiciar si institutiile statului si de a lupta impotriva coruptiei, prioritati pentru presedinta Maia Sandu de cand a fost aleasa mai intai ca prim-ministru in 2019 si apoi ca presedinte in anul urmator.

Desi Moldova doreste ca negocierile de aderare sa inceapa pana la sfarsitul anului, acest termen ar putea fi nerealist pentru unele tari. Dar unii cred ca summitul de joi ar putea schimba mentalitatile. Pentru multi dintre liderii oaspeti va fi pentru prima data cand vor vizita Moldova.

„Summitul ar putea sa ne deschida ochii”, a declarat Vadim Pistrinciuc, fost membru al parlamentului moldovean si fost ministru. „Pana la urma, modul in care Moldova – si, desigur, Ucraina in special – a rezistat provocarilor din ultimul an a fost revelator. Multi oameni erau foarte pesimisti atunci cand Rusia a invadat Ucraina”, arata Pistrinciuc.

Liderii europeni vor purta toate discutiile sensibile la Castel Mimi, Monumentul istoric din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, se regaseste in topul celor mai frumoase 15 vinarii din lume, iar interesul sporit din partea turistilor a contribuit la includerea acestei crame in topul Wine Travel Award cu titlul de „carte de vizita a Moldovei”.

Pentru summit s-au facut o serie de reamenajari, instruiri ale personalului, precum si perfectionarea abilitatilor bucatarilor si somelierilor. A fost acordata o atentie sporita decorului si amenajarilor care sa puna in valoarea eleganta Castelului Mimi, povestind astfel oaspetilor despre simbioza dintre traditie si modernitate care se regaseste in Moldova.

O comisie speciala formata din experti in vinuri din Uniunea Europeana si Republica Moldova a fost desemnata sa selecteze cele mai renumite vinuri de la Castel Mimi. Acestea includ vinuri celebre din gama Governor, precum si faimosul Rosu de Bulboaca. De asemenea, au fost incluse si vinuri din linia clasica, cum ar fi Sanzienele, pentru a oferi oaspetilor o experienta diversa si autentica.

Organizatorii au precizat ca meniul care va fi servit oaspetilor europeni a fost testat de critici culinari profesionisti.

„Cu o experienta vasta de munca si implicare in evenimente internationale din tari precum Danemarca si Romania, cheful Alex Petricean a facut echipa cu Vadim Surachii, bucatarul sef de la Castel Mimi – un cunoscator desavarsit al traditiilor culinare locale. Inspiratia lor au transmis-o si zecilor de colegi, alaturi de care muncesc cot la cot pentru a-i servi pe oaspeti cu bucate delicioase”, se arata intr-o declaratie a organizatorilor, citata de NewsMaker.

Vadim Surachii, bucatar sef la Castel Mimi, a declarat ca „meniul a fost elaborat acum o luna si jumatate”.

„In procesul elaborarii am avut degustari, am schimbat, am adaugat, in functie de persoane si preferintele fiecaruia. (…) Este ceva nou pentru noi si pentru colegii din Romania, lucram ca doua popoare care au acelasi grai”, a mentionat bucatarul sef.

Alex Petricean, chef din Romania, a spus ca prin meniul abordat se va incerca ca oaspetilor sa li se povesteasca „despre ce se intampla in Republica Moldova si Romania, din punct de vedere gustativ, pentru ca suntem frati si avem atat de multe obiceiuri in comun”.

„De exemplu, ca sa dam mai multa valoare sarmalutei, o vom face in forma unui croissant. Pe partea de garnitura vom avea morcov si telina, care vor avea forma Coloanei infinitului a lui Constantin Brancusi. Este un preparat pe care in fiecare an incercam sa-l gatim in momentul comemorarii lui Brancusi si ne-am gandit ca va fi un moment frumos sa-l expunem in fata unor oameni atat de importanti”, a declarat Petricean.