Ministerul Dezvoltării a pus marți noapte în dezbatere publică proiectul de lege privind reforma administrației centrale și locale, act normativ care are ca obiectiv principal reducerea cheltuielilor de personal cu 10% și care prevede, între altele, diminuarea sporurilor, reorganizarea instituțională, reducerea numărului de posturi și extinderea posibilității de muncă cu timp parțial în administrația publică locală.
Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Dezvoltării, scăderea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, respectiv din ministere și instituțiile aflate în subordinea acestora, se va realiza „fără să fie afectate salariile de bază ale angajaților”, măsurile urmând să fie aplicate prin „reorganizarea instituțională, reducerea de sporuri sau tăieri de posturi”.
Documentul precizează explicit că ajustarea cheltuielilor de personal are în vedere „eficientizarea activității administrației publice centrale și locale, în contextul necesității reducerii presiunii asupra bugetului public”, fără modificarea salariilor de bază prevăzute de legislația în vigoare.
În ceea ce privește administrația publică locală, proiectul de lege propune reducerea cu 10% a posturilor ocupate din cadrul primăriilor și consiliilor județene. În același timp, pentru anul 2026 este prevăzut un mecanism temporar care permite autorităților administrației publice locale să aplice aceste reduceri într-o manieră graduală.
Astfel, „în anul 2026, în mod temporar, autoritățile locale pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente numărului de posturi ocupate ce ar trebui desființate”, se arată în textul proiectului.
Un capitol distinct al proiectului este dedicat reorganizării instituțiilor și autorităților publice. Procedura de reorganizare urmează să fie finalizată „în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, iar ordonatorii principali de credite vor avea obligația de a demara procedura „în termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii”.
Pe lângă reducerile de posturi și de sporuri, proiectul introduce pe scară mai largă posibilitatea exercitării raportului de serviciu cu timp parțial în administrația publică locală. Conform documentului, se creează cadrul legal pentru „reglementarea posibilității exercitării raportului de serviciu cu durata redusă a timpului de muncă la jumătate de normă la nivelul autorităților administrației publice locale, dacă atribuțiile corespunzătoare postului pot fi realizate cu durată redusă a timpului de muncă”.
În plus, proiectul prevede ca funcționarii publici definitivi care ocupă o funcție publică în baza unui raport de serviciu cu timp parțial să poată avea „un alt raport de serviciu cu timp parțial în cadrul unei alte autorități a administrației publice locale sau instituții publice subordonate”, cu condiția ca „atribuțiile și condițiile de ocupare prevăzute în fișele de post aferente celor două funcții publice să fie similare”.
Reducerea cheltuielilor de personal este susținută și prin diminuarea numărului de posturi din cabinetele demnitarilor. Proiectul propune „reducerea cu unu a numărului de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administrației publice centrale”, precum și reducerea numărului de consilieri la nivel local, „în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei unități administrativ-teritoriale”.
Potrivit estimărilor incluse în document, această măsură ar conduce la „o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală și locală de 6.102 posturi” și la „o economie anuală de 362.630.400 lei”.
Tot în zona reducerii aparatului administrativ, proiectul prevede „reducerea numărului maxim de posturi cu 25% în prefecturi”, ca parte a procesului de eficientizare a structurilor teritoriale ale statului.
De asemenea, ”se redimensionează numărul de polițiști locali, în funcție de dinamica socială, respectiv de situația demografică a unităților administrativ teritoriale”.
”Astfel, punctul 3 din Anexa 1 se modifică și se completează pentru poliția locală astfel:
a) un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale municipiului Bucureşti;
b) un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;
c) unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii. În acest caz numărul este de maxim 3 polițiști locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliţie locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean”, se arată în proiect.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că intenționează să își asume răspunderea în fața Parlamentului pentru acest proiect de lege. Asumarea răspunderii presupune adoptarea proiectului fără dezbatere parlamentară, cu posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură din partea opoziției.
În situația în care proiectul va fi susținut de majoritatea parlamentară și va intra în vigoare, actul normativ va putea fi ulterior contestat la Curtea Constituțională, conform procedurilor prevăzute de Constituție.
Proiectul de lege se află în prezent în dezbatere publică, urmând ca observațiile și propunerile formulate în această etapă să fie analizate înainte de forma finală care va fi supusă procedurii parlamentare.