„Aflu o ştire abracadabrantă: cică nişte demenţi vor să evacueze bustul lui Adrian Păunescu din Grădina Icoanei! Pesemne nişte netoţi care nu au citit niciuna dintre poeziile sale şi care, ascultând «Iubita mea, să ne-aruncăm în valuri», credeau că a scris-o Şeicaru”, a scris Marina Almăşan pe Facebook.
Aceasta i-a acuzat pe cei care susţin eliminarea monumentului că urmează tendinţele momentului şi că preferă să distrugă în loc să construiască.
„Nişte pitecantropi care îşi construiesc viaţa după trenduri şi care pun legea «a dărâma» mai presus de aceea de «a construi». Ei uită că noi, generaţia care a crescut cu versurile lui Adrian Păunescu, încă mai suntem aici şi că foarte mulţi din masa de români pe votul cărora mizează ei încă mai regretă, poate chiar din ce în ce mai mult, vremurile acelea”, a afirmat realizatoarea TV.
Marina Almăşan admite că poetului i se poate reproşa apropierea de regimul comunist şi de Nicolae Ceauşescu, dar susţine că aceasta a fost preţul plătit pentru a putea continua să creeze şi să se exprime public.
„Istoria omenirii abundă în exemple în care mari personalităţi ale culturii şi artei, pentru a fi lăsate să creeze sau să se exprime public, au făcut compromisul de a zâmbi, în fotografii, alături de «călăii» vremurilor lor. Da, este, poate, un lucru care i s-ar putea reproşa lui Păunescu. «Pupincurismul» este o trăsătură care naşte dispreţ din partea caracterelor puternice”, a scris ea.
Realizatoarea susţine însă că Adrian Păunescu şi-ar fi compensat compromisurile prin poziţiile critice exprimate în anumite momente faţă de regimul comunist.
„Poetul şi-a luat revanşa cu vârf şi îndesat, manifestând deseori un curaj «antiregim» de care nu erau în stare toţi disidenţii vremii la un loc, mulţi dintre ei adăpostiţi sub umbrela unor ţări străine”, a afirmat Marina Almăşan.
Ea a anticipat criticile pe care le-ar putea primi pentru această poziţie, susţinând că între contestatarii poetului se numără şi persoane care, în timpul regimului comunist, nu îşi exprimau public nemulţumirile.
„Ştiu, mi-o voi lua zdravăn de la unii urmăritori. Îi voi înscrie, cu scuzele de rigoare, în categoria «după război mulţi viteji se arată». Nu mi-e greu să ghicesc printre ei «curajoşi» care pe atunci ascultau Europa Liberă cu urechea lipită de radio, ca să nu-i audă vecinii şi să-i toarne”, a transmis aceasta.
Marina Almăşan a comparat organizarea Cenaclului Flacăra în perioada comunistă cu posibilităţile de exprimare şi de organizare a unor evenimente culturale din prezent, făcând referire la proiectul NIBIRU.
„NIBIRU? Foarte frumos! L-am văzut, l-am aplaudat, frumoase energii, lăudabil proiectul. Dar ştiţi ceva? Acum, în vremurile noastre, dacă ai forţă, ştiinţă, bani şi puţină «şmecherie», poţi face orice. Nu-ţi îngrădeşte nimeni visele, chiar dacă se adună destui pizmaşi pe margini”, a afirmat ea.
Potrivit realizatoarei, organizarea Cenaclului Flacăra într-o perioadă de cenzură a presupus inteligenţă, perseverenţă şi capacitatea de a negocia cu regimul.
„Pe atunci, în vremurile de crâncenă dictatură, a face ceea ce a făcut Păunescu a fost o «lucrare» de geniu. A fenta un regim programat să spună «nu» şi să bage căluşuri era o chestiune de inteligenţă, har, tenacitate, forţă şi, nu în ultimul rând, abilitate”, a susţinut Marina Almăşan.
Ea a recunoscut că această strategie a inclus şi compromisuri faţă de puterea comunistă.
„Poate că aici, în această ultimă cerinţă numită de nimeni, s-a strecurat şi «pactul cu diavolul». Păunescu l-a făcut, nimeni nu poate nega. Dar vocea tribunului a continuat să se audă, judecând strâmbele vremuri, chiar şi atunci când în jur era tăcere”, a adăugat realizatoarea TV.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat înlăturarea bustului lui Adrian Păunescu din Grădina Icoanei, invocând rolul poetului în propaganda regimului comunist şi în promovarea cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu.
Institutul a precizat că demersul nu pune în discuţie valoarea literară a operei lui Adrian Păunescu, ci semnificaţia comemorării sale printr-un monument amplasat în spaţiul public.
Bustul lui Adrian Păunescu a fost inaugurat la 26 mai 2012 în Grădina Icoanei, în apropierea fostei locuinţe a poetului. Monumentul a fost realizat de sculptorii Ioan Deac-Bistriţa şi Dragoş Neagoe.