Aurelian Bădulescu, fost viceprimar PSD al Capitalei în timpul represiunii din Piața Victoriei din 10 august 2018, a declarat în timpul procesului că fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, își dorea ca în piață să fie cât mai mulți oameni.
Bădulescu, actual membru în conducerea Curții de Conturi, a declarat la proces că el cerut ca stația de metrou de la Piața Victoriei să fie închisă sau ca metroul să nu mai oprească în această stație, însă Liviu Dragnea s-a opus.
”Am văzut cum se organizau şi veneau spre centrul oraşului, inclusiv din zona stadionului Ghencea. Eu doar am auzit ce mi s-a raportat. La momentul la care am declarat că veneau exista material care dovedea asta. Am propus să fie audiaţi cei care au perceput cu propriile lor simţuri, respectiv cei de la Poliţia Locală. Puteam să le indic la acel moment de unde veneau persoanele care se îndreptau spre Piaţa Victoriei. Am propus să fie audiaţi dispecerii Poliţiei Locale de la acea vreme. Am pus la dispoziţie la acea vreme şi înregistrări.
(…) Am sugerat să se oprească şi metroul, am răguşit de câte ori i-am spus lui Chirică să oprească metroul. L-am sunat. I-am spus inclusiv să nu oprească metroul la Piaţa Victoriei. Era clar că urma să fie restabilită ordinea în Piaţa Victoriei.
În seara de 10 august am avut o întâlnire cu consilierul lui Dragnea, care m-a chemat în zona depoului şi mi-a solicitat să nu opresc circulaţia. Dragnea mi-a solicitat această întâlnire. Lui îi trebuia să vină lume în piaţă. M-am întâlnit cu consilierul acestuia pe str. Mexic, când încă era lumină afară, zona Depoului Victoriei, pe 10 august”, a declarat Bădulescu la proces, citat de Epoch Times România.
Intervenţia în forţă a Jandarmeriei împotriva protestatarilor din Piaţa Victoriei, în noaptea de 10 august 2018, după ora 23,11, a fost nelegală şi disproporţionată, iar modul de acţiune poate fi calificat drept tratament „inuman şi degradant”, potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii militari şi făcut public de Parchetul General.
În dosar au fost trimişi în judecată 16 ofiţeri şi subofiţeri, între care foşti şefi ai dispozitivului de intervenţie, acuzaţi de abuz în serviciu.
Procurorii susţin că ordinul de intervenţie generală asupra protestatarilor, dat la ora 23,11, nu putea fi justificat prin prevederea legală potrivit căreia adunările publice nu pot continua după ora 23,00.
„Faptul că adunările publice nu pot continua după ora 23,00 (…) nu poate fi reţinut ca o justificare a ordinului de intervenţie în forţă, sancţiunea pentru nerespectarea acestei prevederi legale fiind una de natură contravenţională şi nu una care să implice severe corecţii de natură fizică şi dezlănţuirea unei acţiuni de reprimare”, arată anchetatorii.
Potrivit acestora, intervenţia a fost dispusă la doar 11 minute după ora 23,00, în condiţiile în care în Piaţa Victoriei se aflau peste 30.000 de persoane.
Ancheta a stabilit că la ora declanşării intervenţiei nu exista aprobarea prefectului Capitalei, aşa cum prevede legea.
„Prefectul municipiului Bucureşti nu a aprobat o astfel de intervenţie a militarilor jandarmi la acel moment şi anume ora 23,11. Prefectul a semnat ordinul în jurul orei 00,20, ulterior intervenţiei efective (…). Aprobarea dată (…) a fost în consecinţă una pur formală”, se arată în rechizitoriu.
Procurorii militari susţin că ordinul a vizat întreaga masă de protestatari, fără diferenţiere între persoanele violente şi cele paşnice.
„În condiţiile în care la ora 23,11 majoritatea manifestanţilor protestau în mod paşnic (…), intervenţia în forţă dispusă asupra întregii mase de manifestanţi (…) a fost una abuzivă, disproporţionată şi nejustificată”, explică anchetatorii.
Aceştia arată că incidentele violente au avut un caracter izolat şi nu justificau dispersarea generală.
Potrivit Parchetului, acţiunea a avut ca efect vătămarea fizică şi psihică a 433 de persoane, care au necesitat între una şi 50 de zile de îngrijiri medicale.
În timpul intervenţiei au fost folosite, între altele, 489 de grenade lacrimogene, 63 de grenade cu efect acustic şi peste 300 de cartuşe cu substanţe iritante, cantităţi semnificativ mai mari decât la alte manifestaţii de amploare.
O parte din muniţie a fost utilizată necorespunzător, provocând arsuri, fracturi, entorse sau afecţiuni respiratorii, se mai arată în document.
Procurorii concluzionează că modul de intervenţie a încălcat drepturi fundamentale şi a avut un efect descurajator asupra exercitării libertăţii de întrunire.
„Modalitatea prin care inculpaţii (…) au ordonat intervenţia în forţă împotriva tuturor demonstranţilor (…) poate fi considerată drept un tratament inuman şi degradant (…), îngrădindu-le practic una din libertăţile fundamentale prevăzute de Constituţie şi anume libertatea de întrunire”, se menţionează în rechizitoriu.
Anchetatorii arată că folosirea forţei asupra întregii mase de protestatari, în condiţiile în care nu era strict necesară, „a avut drept consecinţă lezarea demnităţii protestatarilor” prezenţi în Piaţa Victoriei.