Guvernul a adoptat două ordonanţe de urgenţă privind relansarea economică şi reforma administraţiei publice locale şi centrale, a anunţat premierul Ilie Bolojan, după şedinţa Executivului convocată în urma acordului politic din coaliţie asupra ultimelor măsuri.
„Am adoptat două ordonanţe foarte importante. Cea privind relansarea economică şi cea privind reforma din administraţie. Având în vedere că cea de relansare economică a fost deja prezentată de ministrul Nazare, voi spune numai că ea va completa cadrul fiscal care să pună mecanismele fiscale pe baze de creştere economică. Urmează ca în lunile viitoare să adoptăm aceste scheme”, a declarat prim-ministrul.
Potrivit acestuia, măsurile economice vor completa cadrul fiscal şi bugetar pentru a susţine investiţiile şi creşterea economică.
„Măsurile de relansare vin să completeze cadrul fiscal şi bugetar ca să pună economia pe baze mai sănătoase şi să creeze mecanisme de stimulare a creşterii economice. Urmează ca schemele de ajutor să fie ancore de creştere economică”, a afirmat Ilie Bolojan.
În ceea ce priveşte reforma administrativă, premierul a arătat că ordonanţa vizează creşterea eficienţei instituţiilor şi reducerea cheltuielilor nejustificate.
„Reforma în administraţie este una foarte importantă fiindcă vine şi rezolvă câteva probleme ce ţin de administraţiile centrale şi locale. Le fac mai eficiente prin audit de personal. Se vor reduce bazele de cheltuieli ale administraţiei”, a declarat Ilie Bolojan.
El a precizat că măsurile vor include şi restructurări de personal şi schimbări privind pensionarea în anumite domenii.
„Toate aceste măsuri vor fi dublate de reduceri de personal, de creşterea vârstelor de pensionare, de crearea unor condiţii pentru o administraţie mai eficientă”, a spus premierul.
Pachetul legislativ conţine şi măsuri de descentralizare şi simplificare a procedurilor administrative.
„Reforma susţine descentralizarea, aduce prevederi privind scurtarea procedurilor de descentralizare, simplificarea lor şi crearea de baze legale pentru transferul activelor care nu sunt bine gestionate de către aparatul central, cum sunt bazele sportive, către autorităţile locale, care au angajamente explicite de a le reabilita şi a le pune la dispoziţia comunităţii”, a explicat Ilie Bolojan.
Potrivit prim-ministrului, noile prevederi vor consolida rolul administraţiilor locale în elaborarea politicilor publice.
„Este întărită capacitatea administraţiilor publice locale de a genera politici publice pe teritoriul lor. Vor putea decide dacă permit şi în ce condiţii să funcţioneze jocurile de noroc pe teritoriul lor”, a afirmat acesta.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a precizat că pachetul economic include facilităţi fiscale şi instrumente pentru stimularea investiţiilor şi a lichidităţii în economie.
„Bonificaţiile fiscale şi tot ce înseamnă măsuri pentru lichiditatea de pe piaţă şi să ajute antreprenorii, introducem amortizarea superaccelerată”, a declarat acesta.
El a arătat că valoarea totală a schemelor de sprijin va ajunge la 5 miliarde de euro până în 2032.
„România are un instrument prin care să atragă investiţii mari, instrument pe care până acum nu l-am avut. Nu am oferit investitorilor strategici condiţiile necesare pentru a veni în România. Impactul în 2026 este de 2,2 miliarde de euro. Introducem creditul fiscal pentru cercetare şi inovare pentru scalarea ideilor de business din zona universitară”, a mai spus ministrul.
Potrivit acestuia, schema pentru resurse minerale va fi gestionată de Ministerul Economiei, iar cea pentru sectorul apărării va fi administrată împreună de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a subliniat că pachetul privind administraţia include trei componente principale.
„Pachetul pe administraţie are trei părţi: una legată de descentralizare, cu proceduri mult simplificate, fără birocraţie excesivă. De asemenea, ca mecanisme de apropiere faţă de cetăţean a deciziei, avem şi transferul competenţei către prefecţi de atestare a domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale, care nu vor mai veni la Ministerul Dezvoltării”, a declarat acesta.
Cseke Attila a mai anunţat o serie de măsuri care vizează reforma funcţiei publice, introducerea unor mecanisme de mobilitate şi eficientizarea activităţii administraţiei locale şi centrale.
„Pe funcţia publică se impun mecanisme inovatoare. Anume mobilitatea prin rotaţie a funcţiilor publice de conducere, cu maximum două mandate de 5 ani, iar la înalţii funcţionari publici, două mandate de 3 ani fiecare. Funcţionează foarte bine la Comisia Europeană”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, reforma prevede şi măsuri pentru sprijinirea unităţilor administrativ-teritoriale mici, care nu îşi permit angajarea de personal de specialitate.
„Două comune apropiate vor putea să aibă specialişti cu câte jumătate de normă, astfel încât să asigurăm cât mai multe servicii publice în cât mai multe unităţi administrativ-teritoriale”, a precizat Cseke Attila.
De asemenea, numărul personalului din cabinetele demnitarilor va fi redus.
„Numărul consilierilor de la cabinetul demnitarilor se reduce cu unul”, a arătat ministrul.
Cseke Attila a subliniat că nu a fost analizată suspendarea automată a permisului pentru neplata amenzilor de circulaţie, însă va fi introdus un mecanism gradual de sancţionare.
„În ceea ce priveşte suspendarea permiselor, nu s-a discutat în niciun moment despre măsura suspendării pentru neplata amenzilor de circulaţie. Există un mecanism foarte bine stabilit: după trecerea unor perioade de timp, dacă nu se plăteşte amenda, se comunică către autoritatea locală, care emite somaţie de plată şi avertizează posesorul de permis că există posibilitatea anulării acestuia. Cetăţeanul nu va trebui să vină la poliţie să predea permisul”, a explicat ministrul.
El a precizat că noul sistem va corela valoarea amenzii cu perioada de suspendare.
„Pentru fiecare 50 de lei amendă se va aplica o zi de suspendare. Mecanismul va intra în vigoare în 6 luni, până când vom interconecta platformele Poliţiei cu autorităţile locale”, a declarat Cseke Attila.
Ministrul Dezvoltării a anunţat şi pregătirea unei reglementări privind salarizarea în administraţia locală.
„Se pregăteşte o lege prin care se va aplica o nouă grilă de salarizare pentru primăriile care nu îşi asigură cheltuielile de personal. În prezent, doar 64 de unităţi administrativ-teritoriale îşi acoperă aceste cheltuieli”, a afirmat Cseke Attila.
Potrivit agendei oficiale, Executivul a adoptat un proiect de ordonanţă de urgenţă privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creşterea investiţiilor productive şi a competitivităţii, precum şi un proiect de ordonanţă de urgenţă privind creşterea capacităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale şi modificarea cadrului legislativ în domeniu.
”La administrația locală se prevede un mecanism de reducere cu 30%, 12.694 de posturi. 731 de UAT-uri nu vor fi afectate de reduceri de posturi. Cel puțin 25% din UAT-uri și-au gestionat eficient resursa umană. Alternativ, se permite în 2026 și reducerea cheltuielilor de personal, dar din 2027 prima condiție va fi obligatorie.
(…) La nivel național, se prevede o reducere de 10% a cheltuielilor de personal, cu excepțiile instituțiilor care au făcut deja reduceri. În ambele mecanisme, OUG permite luarea înn considerare a reducerilor de personal în 2025, atât la local, cât și la național.”, a adăugat ministrul.