Adaugă ca sursă preferată pe Google
Datele Eurostat arată diferențe semnificative între statele europene în ceea ce privește durata săptămânii de lucru. În timp ce media Uniunii Europene este de 35,9 ore, în unele țări angajații lucrează cu aproape opt ore mai mult pe săptămână decât în altele.
Cuprins
Diferențele sunt influențate de structura pieței muncii, gradul de part-time și puterea negocierilor colective.
Media europeană și extremele din clasament
Potrivit Eurostat, media de lucru în Uniunea Europeană este de 35,9 ore pe săptămână, calculată pentru persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani, incluzând atât angajații full-time, cât și pe cei part-time.
La nivelul statelor membre, diferențele sunt semnificative. În Olanda, săptămâna de lucru este cea mai scurtă din Europa, cu o medie de 31,9 ore, în timp ce în Grecia angajații lucrează în medie 39,6 ore pe săptămână.
Dacă sunt incluse și țările candidate la aderarea la UE și statele din Asociația Europeană de Liber Schimb, diferențele devin și mai mari. În Turcia, un angajat lucrează în medie 42,4 ore pe săptămână, în Bosnia 40,9 ore, iar în Serbia 40,6 ore.
Macedonia de Nord înregistrează 39,5 ore, iar Bulgaria 38,7 ore, consolidând tendința ca statele din Balcani să aibă printre cele mai lungi săptămâni de lucru din regiune.
Cum se explică diferențele dintre state
Experții citați de Euronews Business și Eurofound atrag atenția că aceste diferențe nu sunt întâmplătoare, ci țin de structura pieței muncii și de modul în care este stabilit programul de lucru.
Profesorul David Spencer de la Universitatea din Leeds subliniază că angajații nu își aleg în mod direct programul de lucru, acesta fiind în mare parte influențat de angajatori și de nivelul productivității din fiecare economie.
„În nicio țară angajații nu își «aleg» programul de lucru: dimpotrivă, aceștia lucrează un program «normal» (care este influențat de angajatori). Productivitatea scăzută ar putea explica programul de lucru mai lung din țările menționate mai sus, precum și lipsa puterii angajaților”, a declarat David Spencer, pentru Euronews Business.
La rândul său, Jorge Cabrita, director de cercetare la Eurofound, arată că diferențele dintre sistemele de stabilire a timpului de lucru contribuie decisiv la variațiile dintre statele europene.
În Olanda se muncesc cele mai puține ore
Olanda rămâne țara cu cea mai scurtă săptămână de lucru din Europa, cu o medie de 31,9 ore. Potrivit lui Cabrita, aproximativ 4 din 10 olandezi lucrează part-time, un procent mult mai ridicat decât în alte state membre.
„Olanda a trecut la mai multă muncă cu normă parțială, ceea ce a contribuit la reducerea săptămânii medii de lucru; cu toate acestea, săptămâna de lucru pentru angajații cu normă întreagă este încă mai aproape de 40 de ore”, a explicat David Spencer.
În clasament, Germania, Norvegia și Danemarca au o medie de 33,9 ore, urmate de Austria (34 ore), Belgia (34,3 ore) și Finlanda (34,7 ore). Germania are cea mai scurtă săptămână de lucru dintre marile economii europene.
Ce se întâmplă în România
În Europa Centrală și de Est, săptămâna de lucru este în general mai lungă. România se situează peste media Uniunii Europene, cu 38,2 ore lucrate săptămânal, mai mult decât în Ungaria (37,4 ore) sau Cehia (37,5 ore), dar mai puțin decât în Polonia (38,7 ore).
La nivelul marilor economii, Germania are 33,9 ore pe săptămână, Franța 35,6 ore, Spania 36,3 ore, iar Italia 36,1 ore.
David Spencer explică diferențele prin rolul sindicatelor și al negocierilor colective, care influențează direct durata programului de lucru în anumite state.
Pe sectoare de activitate, cele mai lungi săptămâni de lucru se regăsesc în agricultură, cu aproximativ 42 de ore, urmate de manageri (40,6 ore) și personalul din forțele armate (39,4 ore). La polul opus, angajații din ocupații elementare lucrează în medie 31,8 ore, iar funcționarii din administrație aproximativ 34 de ore pe săptămână.
Citește și
- • Germania, în alertă din cauza unui posibil atac terorist. Ministrul de Interne: „Ne așteptăm ca acesta să aibă loc în orice moment”
- • Vadîm Ermolaiev, victima atentatului cu bombă din Monaco, acuză GUR, serviciul de informații militare al Ucrainei, de implicare în atac
- • De la inovații tehnologice de nișă la elemente esențiale ale conflictelor moderne, Europa mizează pe drone pentru apărarea continentului
- • UE contribuie la finanțarea războiului lui Putin. În timp ce condamnă Kremlinul, Europa cumpără mai mult gaz rusesc decât oricând
- • Cancelarul Germaniei avertizează MAGA: „Nu vă amestecați în alegerile din Europa!”
- • România, pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, doar 32,7 ani
Comentarii
Recomandări
Citește mai departe
Apărarea celor trei bărbați trimiși în judecată pentru violul unei minore de 17 ani la Școala de Vară AUR a solicitat instanței citarea victimei pentru a lămuri condițiile încheierii contractelor de asistență juridică, susținând că aceasta ar fi fost susținută financiar de două foste senatoare AUR excluse din partid, în scopul unei răzbunări politice împotriva […]
Un atac terorist în Germania este iminent, a avertizat sâmbătă ministrul de Interne, Alexander Dobrindt. Ministrul german de Interne a avertizat cu privire la o amenințare sporită la adresa securității, afirmând că un atac terorist ar putea fi iminent, scrie, sâmbătă, Deutsche Welle, care citează Welt am Sonntag. „Volumul crescut de rapoarte și informații operative […]
O femeie în vârstă de aproximativ 35 de ani, care ţinea în braţe un copil de un an şi jumătate, a fost lovită, sâmbătă, de o autoutilitară, la scurt timp după ce a ieşit din curtea unei locuinţe din localitatea Moşna, judeţul Iaşi. Femeia a suferit multiple fracturi şi va avea nevoie de intervenţii chirurgicale, […]
Guvernul din Botswana a avertizat, sâmbătă, că un număr „alarmant” de cetăţeni ai ţării sunt atraşi prin metode înşelătoare în Rusia, unde sunt ulterior obligaţi să participe la războiul împotriva Ucrainei, relatează France Presse. Ministerul Afacerilor Externe de la Gaborone a transmis, într-un comunicat, că numărul persoanelor recrutate prin asemenea practici „creşte într-un ritm alarmant”. […]
Rusia spune că țările care își reconsideră sprijinul pentru Ucraina sunt doar prea slabe pentru a-și mai continua eforturile de susținere a Kievului. Rusia nu a dat niciun semn că ar considera recenta poziție a guvernului bulgar față de Ucraina drept un gest de bunăvoință, scrie Novinite. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, […]
